În urmă cu trei ani, OpenAI lansa ceea ce, în interiorul companiei, era prezentat drept o „previzualizare de cercetare discretă”. Atât de discretă, încât angajații au fost rugați să nu o numească lansare de produs. Unii erau convinși că firma se grăbește și pune pe piață un instrument neterminat. CEO-ul Sam Altman nu a împărtășit însă îngrijorarea. E dorea să depășească un competitor și să vadă, rapid, cum va folosi publicul tehnologia. Așa s-a născut ChatGPT.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cinci zile mai târziu, peste un milion de oameni îl testaseră. Nicio altă aplicație pentru consumatori nu crescuse atât de repede. Astăzi, ChatGPT are 800 de milioane de utilizatori. Pe săptămână! Dincolo de cifre, ceea ce nu poate fi contestat este că chatbotul OpenAI a reconfigurat zone întregi din societate și economie. Trăim deja într-o lume pe care acest instrument a ajutat-o să prindă formă, relatează The Atlantic.
Cum a ajuns chatbotul o interfață universală
Succesul ChatGPT a impus formatul de „chatbot oracular” ca modalitate standard de interacțiune cu modelele mari de limbaj. În câteva luni, Google a lansat Bard (rebotezat ulterior Gemini), Microsoft a scos pe piață propriul asistent în Bing, devenit celebru după ce i-a spus unui reporter de la New York Times să își părăsească soția și să trăiască alături de el.
Pentru milioane de oameni, ChatGPT a devenit instrumentul care, deși predispus la numeroase erori, simulează conversația suficient de credibil încât să fie folosit la orice, de la căutarea de informații și redactarea de emailuri plictisitoare, până la programare, documentare sau, pur și simplu, rezolvarea temelor. Pentru unii utilizatori, realitatea e simplă și în același timp gravă…pur și simplu, nu mai pot lucra fără el.
Între timp, fiecare nouă versiune s-a dovedit mai capabilă în testele de referință. Companiile au integrat boți în serviciile de suport clienți, iar escrocii au găsit în ei o unealtă perfectă pentru a genera armate de conturi false. Amazon s-a trezit invadat de cărți „generate AI”, lipsite de orice valoare. Publisherii au fost sufocați de articole de slabă calitate care aglomerau Google, și transformau motorul într-un spațiu tot mai greu de folosit.
Universitățile și școlile, deja presate de multiple provocări, au realizat că nu mai pot controla un mediu în care studenții și elevii păcălesc cu ușurință propriile programe. Artiștii din toate domeniile au protestat împotriva modelelor AI antrenate pe munca lor. Instituțiile media au negociat sau au dat în judecată companiile de AI. Între timp, tot mai multe firme au început deja să reducă personalul, și să înlocuiască poziții întregi cu asistenți AI.
O cultură nouă, între evangelism și anxietate tehnologică
Noțiuni precum „superinteligență” sau „inteligență artificială generală” au intrat rapid în vocabularul public al unor profesioniști extrem de serioși.
Odată cu perfecționarea modelelor, au crescut și consecințele neintenționate. Oamenii au început să se confeseze chatboților ca unor terapeuți, fără nicio garanție a intimității. Au exprimat bucurie, tristețe, disperare și chiar intenții suicidare. Într-un caz mediatizat, s-a spus că ChatGPT ar fi sugerat materiale pentru fabricarea unui ștreang. (OpenAI a respins acuzațiile).
Unii s-au îndrăgostit de boți, le-au dat nume, le-au atribuit trăsături umane. Alții au văzut în răspunsuri indicii ale unor conspirații sau ale unei „inteligențe” ascunse. Pentru unii utilizatori, AI-ul a devenit sprijin, în timp ce pentru pentru alții a devenit o capcană.
O lume inundată de conținut sintetic
Succesul ChatGPT a stimulat și explozia altor unelte: clone vocale, generatoare de imagini, video și muzică, browsere AI. Modelele au început să construiască site-uri, aplicații și chiar alte modele.
Sunt folosite pentru basme personalizate de culcare sau pentru redarea unor imagini false pe post de relitate. Muzică generată integral de AI a urcat deja în topurile Billboard.
În spațiul politic, imaginile și videoclipurile AI au devenit parte centrală a propagandei și a culturii de clickbait. Termenul care descrie această avalanșă de conținut sintetic de slabă calitate este deja bine stabilit… Slop.
Modelele acestea nu sunt magice, și nici inteligente în sens uman. Sunt cutii negre statistice construite pe volume uriașe de date, multe colectate fără consimțământul creatorilor. Nu au suflet și nici drepturi. Dar felul în care ne imită îi obligă pe cercetători să pună întrebări despre modul în care funcționează mintea umană în sine.
Și totuși, această istorie pe scurt abia atinge complexitatea ultimilor trei ani: entuziasm, teamă, repulsie, confuzie. Pentru unii, modelele sunt simple instrumente. Pentru alții, „papagali statistici”. Pentru o altă tabără, sunt embrionul unei inteligențe străine, posibil periculoase.
O tehnologie care îi face pe oameni să simtă că o iau razna
Cele trei generații aflate pe piața muncii resimt presiunea în mod diferit. Tinerii intră într-o economie despre care li se spune că e fundamental instabilă. Adulții se tem că abilitățile lor își vor pierde valoarea. Investitorii pompează capital în modele și în centre de date, pariind pe „sosirea” unei tehnologii care promite fie epoca de aur, fie colapsul.
Totul pare o cursă. Una geopolitică, economică, ideologică. O spirală financiară alimentată de datorii, credite și promisiuni grandioase. Iar cei care promovează AI-ul așteaptă. Între timp, cronologiile pe care le publică se tot schimbă.
În esență, o tehnologie bazată pe credință
Caracteristica definitorie a AI-ului generativ este aceea că niciodată nu e „gata”. Fiecare model este prezentat drept o „previzualizare discretă”, un pas intermediar spre ceva și mai puternic.
Crezi că modelele sunt bune acum? „Așteaptă”, spun evangheliștii AI. Pentru unii, acesta este motorul inovației. Pentru alții, o formă de luare de ostatici. Sau o uriașă păcăleală.
Unde te situezi pe acest continuum, între revelație și absurditate, depinde probabil de cât de optimist ești în privința viitorului. Dar, indiferent de poziție, aștepți. Aștepți să se spargă bula, să vină salvarea sau să se întâmple sfârșitul. Într-un fel, AI-ul generativ funcționează ca o tehnologie a credinței.
