Aproape jumătate dintre români nu utilizează deloc tehnologii bazate pe inteligență artificială, în ciuda extinderii rapide a acestor instrumente la nivel global, arată un sondaj realizat în martie de INSCOP Research.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit datelor, 41,6% dintre respondenți declară că nu folosesc niciodată aplicații sau platforme AI. La polul opus, 24,8% spun că utilizează astfel de tehnologii zilnic, 17% de câteva ori pe săptămână, iar 15,7% de câteva ori pe lună.
Două Românii digitale
Rezultatele evidențiază o polarizare puternică în societate. Utilizarea AI este concentrată în rândul populației tinere, educate și urbane: persoane între 18 și 44 de ani, cu studii superioare și care locuiesc în marile orașe, în special în București.
În schimb, neutilizarea este predominantă în rândul persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu nivel scăzut de educație și al locuitorilor din mediul rural.
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, descrie această situație drept existența a „două lumi digitale distincte”: o minoritate activă, care integrează AI în viața de zi cu zi, și o majoritate care rămâne în afara acestui ecosistem tehnologic.
Încrederea în AI rămâne redusă
Chiar și în rândul celor care folosesc aceste tehnologii, nivelul de încredere este limitat. Doar 2,9% dintre respondenți spun că au foarte multă încredere în informațiile generate de AI, iar 21,4% declară că au destul de multă încredere.
În schimb, 44,1% spun că au puțină încredere, iar 26,7% nu au deloc încredere. Datele sugerează că adopția AI este însoțită de un grad ridicat de scepticism, chiar și în rândul utilizatorilor activi.
Temerile legate de locurile de muncă sunt moderate
În ceea ce privește impactul asupra pieței muncii, 19,1% dintre români se declară foarte îngrijorați că și-ar putea pierde jobul din cauza AI, iar 14,6% sunt destul de îngrijorați.
Pe de altă parte, aproape jumătate dintre respondenți (49,4%) spun că sunt puțin sau deloc îngrijorați. Temerile sunt mai accentuate în rândul persoanelor în vârstă, cu nivel redus de educație și din mediul rural – categorii considerate mai vulnerabile din punct de vedere socio-economic.
În schimb, tinerii, persoanele educate și angajații din mediul privat – adică cei care folosesc mai frecvent AI – sunt și cei mai puțin îngrijorați de impactul asupra locurilor de muncă.
Adopție marcată de prudență
Potrivit analizei INSCOP, relația românilor cu inteligența artificială este una pragmatică, dar precaută. Utilizatorii sunt deschiși la experimentare, însă nu acordă încă o încredere deplină acestor tehnologii.
De asemenea, temerile legate de pierderea locurilor de muncă reflectă mai degrabă insecurități economice existente decât o evaluare directă a riscurilor tehnologice.
Cercetarea a fost realizată în perioada 2–6 martie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă a României. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), iar marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
