Inteligența artificială a depășit stadiul de experiment tehnologic și începe să devină o componentă uzuală a procesului de cumpărare, indică un studiu recent, citat de Fashion Network. Consumatorii folosesc tot mai des asistenți digitali pentru a căuta produse, a compara prețuri și recenzii sau a identifica oferte, iar acest tip de comportament este mult mai avansat în piețele asiatice decât în cele occidentale.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Raportul se bazează pe răspunsurile a aproximativ 18.000 de persoane din 23 de țări și indică o creștere de peste 60% a utilizării asistenților virtuali în doar doi ani. Cumpărăturile asistate de inteligență artificială au trecut astfel de la un fenomen de nișă la un instrument larg utilizat, care influențează deja etapele-cheie ale deciziilor de achiziție.
Generațiile mature recuperează rapid
Contrar ideii că tehnologiile bazate pe AI sunt adoptate exclusiv de tineri, studiul arată că și consumatorii maturi integrează rapid aceste soluții în comportamentul lor de cumpărare. Utilizarea asistenților digitali a crescut cu aproape 92% în rândul Baby Boomers și cu peste 80% în rândul Generației X.
Cu toate acestea, magazinul fizic continuă să joace un rol central în experiența de cumpărare. Aproape trei sferturi dintre respondenți afirmă că preferă în continuare contactul direct cu produsele înainte de a lua o decizie, chiar dacă traseul până la achiziție este din ce în ce mai mult unul mixt, care combină mediul online cu cel offline.
Cinci tipuri de consumatori
Analiza clasifică respondenții în cinci segmente distincte. Cel mai numeros este format din cumpărătorii pragmatici, orientați spre gestionarea atentă a bugetului, care alternează frecvent între magazinele online și cele fizice. La polul opus se află un grup restrâns, dar extrem de valoros pentru retaileri: consumatorii cu venituri ridicate, care folosesc intensiv inteligența artificială pentru a descoperi produse și sunt activi în zona de social commerce.
Între aceste două extreme se regăsesc consumatorii preocupați de etică și personalizare, cei atașați de magazinele tradiționale din obișnuință, precum și un segment redus, dar rezistent la digitalizare, motivat aproape exclusiv de prețurile foarte scăzute.
Brandurile puternice rezistă presiunii inflației
În contextul inflației, inclusiv gospodăriile cu venituri ridicate devin mai prudente. Inteligența artificială este asociată cu o schimbare graduală a comportamentului de consum: clienții compară mai mult, sunt mai selectivi și, în unele cazuri, se orientează către alternative mai accesibile sau către mărci proprii ale retailerilor.
Cu toate acestea, datele nu indică o contracție severă a consumului. Brandurile consacrate își mențin atractivitatea, iar o parte semnificativă dintre consumatori rămân loiali etichetelor preferate, chiar și în condițiile creșterilor de preț. Mulți fac economii la produsele de bază pentru a putea cheltui în continuare pe categorii asociate confortului sau plăcerii personale.
Neîncrederea rămâne principala barieră
În pofida adopției accelerate, lipsa de încredere rămâne cea mai mare provocare pentru cumpărăturile asistate de inteligență artificială. Aproximativ jumătate dintre consumatori se declară dispuși să își partajeze datele personale, însă majoritatea afirmă, în același timp, că se tem de eventuale breșe de securitate.
Impactul unor astfel de incidente este semnificativ. O parte importantă dintre respondenții cu venituri mari afirmă că au renunțat la anumite branduri după probleme legate de protecția datelor. În plus, doar un sfert dintre participanți declară că au încredere deplină în recomandările generate de sisteme de inteligență artificială.
De cealaltă parte, companiile se confruntă cu dificultăți în a integra pe deplin aceste tehnologii. Deși majoritatea liderilor din retail consideră AI esențială pentru îmbunătățirea experienței de cumpărare, barierele tehnice, lipsa integrării datelor și deficitul de competențe interne limitează, în multe cazuri, utilizarea agenților inteligenți la simple funcții de relații cu clienții, fără un rol decisiv în procesul de achiziție.
