Un test de sânge revoluționar, dezvoltat de cercetători de la Universitatea Stanford, poate estima vârsta biologică a organelor umane folosind inteligența artificială. Această inovație, publicată în revista Nature Medicine și coordonată de profesorul Tony Wyss-Coray, are potențialul de a transforma radical abordarea medicală, mutând accentul de la tratarea bolilor la îngrijirea preventivă a sănătății, conform News.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Testul analizează nivelurile a mii de proteine din sânge, comparându-le cu valorile medii pentru o anumită vârstă, și estimează „vârsta biologică” a fiecărui organ. O analiză efectuată pe un eșantion de 45.000 de persoane din UK Biobank a demonstrat că organele „îmbătrânite” biologic sunt asociate cu un risc crescut de boli cronice. De exemplu, creierele biologic mai bătrâne prezintă o probabilitate de peste 12 ori mai mare de a dezvolta Alzheimer în următorii 10 ani. Studiul a identificat factori negativi precum fumatul, consumul de alcool, lipsa somnului, carnea procesată și sărăcia ca având un impact negativ asupra vârstei biologice a organelor. În contrast, exercițiile fizice intense, carnea de pasăre, peștele gras și anumite suplimente (glucozamină, estrogen) au fost corelate cu organe mai „tinere”.
Implicații și controverse
Testul a fost deja aplicat în cazuri reale. Un exemplu notabil este cel al antreprenorului Paul Coletta, căruia i s-au descoperit rinichi cu o vârstă biologică de 68 de ani, deși analizele clasice păreau normale. Ulterior, o ecografie a depistat un chist renal. Impresionat de rezultate, Coletta a fondat compania Vero Bioscience pentru a comercializa testul, având ca scop crearea unei „clinici AI de sănătate la domiciliu”, cu teste de sânge la 200 de dolari și recomandări personalizate pentru îmbunătățirea stării organelor.
Cu toate acestea, experți în bioetică, precum profesoara Malia Fullerton de la Universitatea Washington, atrag atenția asupra posibilelor riscuri etice. Utilizarea pe scară largă a testului ar putea pune presiune pe sistemul de transplanturi și ar putea duce la excluderea diversității, întrucât baza de date folosită este „monocromatică”. În replică, Wyss-Coray a promis extinderea cercetării și includerea populațiilor asiatice și arabe în studiile viitoare. În pofida acestor controverse, cercetătorii sunt încrezători că această tehnologie ar putea deveni un nou standard global pentru monitorizarea sănătății și prevenirea bolilor.
