Inteligenţa artificială (AI) generativă exercită o presiune tot mai mare asupra resurselor mondiale de energie şi apă, a indicat marţi UNESCO într-un raport, precizând că modelele mai mici şi mai eficiente „pot economisi până la 90% din energie”, transmite agenţia EFE, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Documentul, intitulat „Mai inteligent, mai mic, mai puternic: IA generativă eficientă din punctul de vedere al resurselor şi viitorul transformării digitale”, face apel la o schimbare urgentă, îndreptată către modele de AI generativă mai mici, mai sustenabile şi mai accesibile.
Potrivit raportului, instrumente precum ChatGPT ar putea consuma peste 300 GWh pe an, echivalentul consumului de energie electrică a peste trei milioane de persoane în ţări precum Etiopia.
Raportul evidenţiază, de asemenea, utilizarea intensivă a apei potabile de către centrele de date care susţin aceste sisteme, un consum ce s-ar putea tripla până în anul 2027 în rândul marilor companii tehnologice.
Leona Verdadero, expertă în AI la UNESCO şi coautoare a raportului, a evidenţiat pentru EFE două probleme principale: informaţiile limitate disponibile cu privire la consumul de energie şi apă al acestor modele şi opacitatea în ceea ce priveşte în special sistemele mari, în general închise.
Unul dintre obiectivele principale ale studiului, a explicat Verdadero, a fost acela de a „clarifica modul în care putem obţine date concrete privind consumul de energie al unor sarcini comune cu ajutorul modelelor generative”.
Pentru a face acest lucru, echipa a lucrat cu modelul deschis LLaMA de la Meta, cu 8 miliarde de parametri, pe care l-a comparat cu modele mai mici, cu până la 30 de milioane de parametri.
„Am constatat că, pentru sarcini specifice precum traducerea, rezumarea sau întrebări şi răspunsuri, modelele mai mici oferă performanţe similare şi pot economisi până la 90% din energie”, se arată în raport.
Raportul avertizează, de asemenea, asupra riscului ca extinderea AI să adâncească decalajele digitale. „Modelele mari necesită o infrastructură costisitoare şi un consum mare de energie, ceea ce le face inaccesibile comunităţilor cu resurse limitate”, a subliniat Verdadero.
În schimb, modelele mai mici sunt mai accesibile, mai eficiente şi mai potrivite în contexte marcate de constrângeri tehnologice.
UNESCO insistă asupra necesităţii unei mai mari transparenţe din partea industriei tehnologice cu privire la impactul AI asupra mediului înconjurător.
„Există o mare lipsă de date cu privire la amprenta ecologică a modelelor de AI”, a avertizat Verdadero, care a comparat această opacitate cu „utilizarea unei maşini fără a şti câtă benzină consumă pe kilometru”.
