Plafonarea marjelor comerciale în contextul crizei pe piața carburanților poate funcționa aparent „inteligent”, însă riscă să devină un mecanism de selecție care întărește companiile mari și elimină concurența mică, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„La nivel de discurs, plafonarea marjelor este prezentată ca o măsură echilibrată: statul nu intervine direct asupra prețului final și nici nu renunță la venituri fiscale, ci doar limitează câștigurile companiilor pe lanțul de distribuție. În realitate, însă, această intervenție nu corectează piața, ci o rearanjează în favoarea celor mai puternici”, explică Chisăliță, citat de Agerpres.
Argumentele în favoarea plafonării sunt, potrivit specialistului, aparenta echitate și controlul „profiturilor excesive”, deoarece măsura limitează creșterile speculative pe lanțul de distribuție, păstrează funcționarea pieței și nu afectează direct veniturile bugetare. În plus, este ușor de „vândut politic”, deoarece lovirea se face în „lăcomie”, nu direct în piață.
Contraargumentul, avertizează Chisăliță, este iluzia că marjele pot fi „înghețate” fără consecințe. Marja comercială nu reprezintă doar un adaos arbitrar, ci acoperă costuri logistice, riscuri, variații de aprovizionare și investiții. Plafonarea acesteia comprimă artificial aceste realități, iar reacția pieței nu întârzie să apară.
Companiile mari, integrate și cu putere de piață, au multiple modalități de a compensa: pot muta costurile pe alte produse, optimiza contabil marjele între subsidiare, negocia mai agresiv cu furnizorii mici sau reduce costuri în zone mai puțin vizibile, precum calitatea, serviciile sau investițiile. În schimb, companiile mici, cu costuri fixe mai ridicate și fără putere de negociere, rămân blocate exact în segmentul unde marja este limitată și nu pot redistribui pierderile.
„Rezultatul este că plafonarea marjelor devine un mecanism de selecție: compania mare se adaptează, cea mică dispare. Pe termen lung, vom avea mai puțină concurență și prețuri mai mari. Paradoxal, o măsură menită să protejeze consumatorul poate duce exact la opusul: concentrare mai mare a pieței și putere de negociere crescută pentru cei rămași”, subliniază Chisăliță.
Conform datelor prezentate de președintele AEI, în prezent marja comercială la motorină este de circa 9%, iar ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%. Reducerea acestora la jumătate ar însemna o diminuare a prețului final de aproximativ 5%, ceea ce ar aduce un preț mediu de 9,41 lei/l cu TVA inclus, față de 9,91 lei/l, dar efectul ar fi temporar.
În acest context, Guvernul urmează să adopte o ordonanță de urgență prin care să declare situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să stabilească măsuri de protecție pentru economie și populație pe durata acestei crize. Potrivit comunicatului Executivului, pe durata crizei vor fi limitate adaosurile comerciale pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în producția acestora.
De asemenea, exportul și livrările intracomunitare de carburanți vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei, iar cantitatea de biocarburant din benzină va fi redusă pentru scăderea prețului final.
