VIDEO INTERVIU cu Valentina Cabuz, de la RDB Eco, despre procesul dificil, dar cu mare potențial de business, de a importa și vinde vehicule electrice din China în România / Compania, care deschide propria linie de asamblare la Tulcea, are inclusiv 30 de lucrători deținuți: „Sunt foarte responsabili. Eficiența lor este maximă”

Compania se pregătește să lanseze o linie de asamblare la Tulcea și are angajați 30 de deținuți, despre care reprezentanta firmei spune că sunt „foarte responsabili” și că au o „eficiență maximă”. Valentina, în vârstă de 25 de ani, a mai declarat că oamenii de afaceri din China cu interese pe piața locală sunt foarte preocupați de mediul politic și economic din România, după mai multe runde de alegeri și într-o situație economică dificilă: „Zilnic citesc presa.”

Anul trecut, RDB Eco a avut vânzări de peste 80 de milioane de lei și un profit net de peste 53.000 de lei. Veniturile au crescut semnificativ față de 2003, când au fost de 53 de milioane de lei.

Printre planurile de viitor se numără extindere în Dubai și Ungaria, dar și prezența în mai multe lanțuri de magazine, pe lângă Flanco, unde brandul a intrat deja.

Ideile principale din interviu:

• Fondatorul RDB Eco a plecat în China în plină criză, fără a ști limba engleză.
• RDB Eco aduce inclusiv scutere pe benzină cu o viteză maximă de 25 km/h pentru a acoperi necesitatea livratorilor asiatici de a circula fără permis.
• RDB Eco a deschis recent un showroom, cu service, în București.
• Certificarea unui vehicul pentru UE durează între 6 și 8 luni.
• Fondatorii RDB Eco dețin o firmă mixtă în China, în asociere cu un chinez.
• Vehiculele au baterii plumb-acid pentru că astfel pot fi oferite la preț mai mic și sunt mai sigure.
• Valentina Cabuz: „Legile în Europa, din păcate, sunt destul de fluctuante.”
• Linia de asamblare din Tulcea, construită cu ajutorul unor ingineri chinezi.
• Compania lucrează cu 80 de angajați proprii și 30 de deținuți.
• Cabuz explică cum poate ajunge un vehicul importat din China să coste de trei ori mai mult în România.
• Venituri de 80 de milioane de lei în 2024, în creștere de la 53 de milioane în 2023.
• RDB Eco are un stoc de piese de o jumătate de milion de euro.
• Vehiculele vândute de RDB Eco au o rată de servisare de 5-6%.
• Vizează extinderea în Ungaria și Dubai. Vehicule RDB, vândute de Flanco.
• Într-o primă fază, războiul comercial dintre SUA și China a scăzut costul transportului.
• „M-au afectat alegerile prezidențiale din România.”
• Chinezii, preocupați de instabilitatea din România.
• Valentina Cabuz este sigură că mediul economic din România îi va afecta afacerea în a doua parte a anului: „Așteptăm vremuri grele.”

Redăm interviul integral:

Adrian Popa: Când și cum ați început această afacere? De unde v-a venit ideea și cine se află în spatele proiectului?

Valentina Cabuz: Ei bine, am început în anul 1998. Business-ul acesta a început cu mult timp înainte ca eu să mă nasc. Fondatorul este tatăl meu, domnul Valentin Cabuz. A început să importe bunuri din China în anul 2007. Până atunci importa mașini normale din Europa, participa la diverse licitații în Germania, în Franța, aducea mașinile și le vindea în România. Ulterior, din cauza crizei economice, a fost nevoit să găsească o altă sursă de venit, o altă sursă de afaceri, și a plecat în China fără să cunoască nici măcar limba engleză.

S-a dus singur, a luat un bilet dus-întors și o ședere de 30 de zile. A stat acolo și a căutat soluții să înceapă un business profitabil. A importat un container de scări. Inițial, a vrut să vadă ce înseamnă acest proces de import și a reușit. În final, l-a adus acasă, într-o săptămână l-a vândut și a obținut banii.

Adrian Popa: Scuză-mă că te întrerup puțin, scări? Scări metalice, din acelea extensibile?

Valentina Cabuz: Da, era cel mai ieftin container pe care îl putea importa din China. Din ce a studiat el atunci, cred că a fost undeva la 20.000 de dolari, iar transportul pe vremea aceea era undeva la 600 de dolari (pentru container – n.e.). Deci, închipuie-ți, a căutat cel mai ieftin business ca să facă profit și să poată vedea ce înseamnă acest proces de import.

Ulterior, tehnologia aceasta fiind deja foarte dezvoltată de acum 20 de ani în China, a hotărât să încerce și această filială, fără să știe prea multe. A adus niște vehicule micuțe. Le-am vândut inițial în orașul nostru natal, în Tulcea, pentru că nu știam cum funcționează. Ne era frică să le vindem la o distanță mai mare, pentru că noi trebuia să asigurăm și garanția, fiind importatori. Și uite așa am început.

Adrian Popa: Da, dar de la ce vine brandul RDB Eco?

Valentina Cabuz: RDB Eco este abrevierea de la Rac Dobrogea Bike. Rac este zodia tatălui meu și numele firmei-mamă. Dobrogea este zona din care noi venim și Bike de la faptul că inițial brandul acesta nu a fost dedicat vehiculelor electrice, triciclurilor, scuterelor, ci bicicletelor.

Așa s-a născut și, fiind un brand care deja a căpătat notorietate, nu am mai dorit să-l schimbăm, cu toate că simțim și noi nevoia de a face un rebranding. Însă suntem încă într-o negociere.

Adrian Popa: Bun, ați făcut o cercetare de piață înainte să vă decideți ce modele vindeți pe piața locală?

Valentina Cabuz: Da, am studiat, bineînțeles. Noi suntem în principal vânzători de vehicule electrice, însă venind în București și văzând necesitatea livratorilor de a avea vehicule și pe benzină, am venit cu un surplus și am adus și genul acesta de vehicule, scutere pe benzină. Și mai nou am făcut un studiu, întrucât foarte mulți livratori nu sunt români.

Știi și tu lucrul acesta, sunt veniți din țări asiatice, un pic mai sărace. Am adus scuterele pe benzină cu 25 km/h pentru a acoperi necesitatea lor de a circula fără permis, pentru că sunt limitate la 25 km/h și fără limită de autonomie. Da, deci am cercetat un pic lucrul acesta și în continuare suntem în cercetare pentru că noi, ca să aducem un model nou pe piața din România, trebuie să ne gândim la lucrul acesta cu un an în avans, pentru că certificările europene sunt foarte îndelungate.

Undeva între 6 și 8 luni durează certificarea și trei luni producția.

Adrian Popa: Un singur model? Am înțeles, și aveți câteva zeci?

Valentina Cabuz: Avem câteva zeci. Avem 43 de modele mai exact astăzi în catalogul nostru. Deci, foarte multă muncă.

Adrian Popa: Care sunt pașii pe care îi faci după ce te hotărăști să vinzi în România vehicule electrice „Made in China”? Te documentezi online și apoi ce urmează?

Valentina Cabuz: Ei bine, nu este foarte ușor. Tatăl meu are o vorbă: „Ce e ușor face toată lumea”. Noi nu alegem calea ușoară, o alegem pe cea mai grea. Noi niciodată nu mergem într-o fabrică, vedem un model și zicem: „OK, o să cumpăr 500 de piese anul acesta, facem un contract”. Noi vedem modelul și îl personalizăm, refacem un certificat COC (Certificat de Conformitate). Pentru a importa în Europa, trebuie să deții un certificat COC. Refacem certificatul sau facem o extensie, adăugăm necesitățile pe care noi le considerăm acelor vehicule. E vorba de, nu știu, un motor mai mare, o altă față, un alt carburator și așa mai departe și facem efectiv certificarea împreună cu echipa pe care noi am strâns-o de-a lungul anilor în China.

Noi avem și o firmă în acest moment în China. Am doi colegi care lucrează împreună cu mine, merg la fabrică, verifică modelele, țin legătura cu persoanele care fac certificatele și așa mai departe. Ulterior le importăm, facem transportul, căutăm un cost de shipping cât mai bun, pentru că, fiind vehicule mari, nu este vorba despre, nu știu, o pereche de încălțări care necesită un volum foarte mic. Trebuie să fim și foarte atenți la costul de shipping pentru că noi vom deveni fabrică în cel mai scurt timp, dar momentan importăm produse finite și sunt foarte puține ca număr într-un container și încercăm să negociem un cost foarte bun de shipping. Ulterior aducem marfa în România, o trecem prin Registrul Auto Român, de unde noi obținem cărțile de identitate și ulterior facem vânzarea.

Adrian Popa: Bun, să ne oprim puțin la firma din China. Este deschisă ca o societate mixtă, că bănuiesc că așa trebuie s-o faci, nu ai voie să deții 100% o firmă în China?

Valentina Cabuz: Exact, am un asociat care este de naționalitate chineză, lucrez cu el de aproximativ 5 ani. Ne-am înțeles destul de bine și am hotărât asta pentru că nu aveam cum să pornesc o companie singură, da, nu se poate. Am hotărât să lucrăm împreună, deoarece am, zic eu, destul de multă încredere în el.

Adrian Popa: Am înțeles. Bun, și cu furnizorul din China semnez un contract între două firme sau pur și simplu comand ca orice alt client?

Valentina Cabuz: Noi de obicei lucrăm doar pe baza unor contracte de exclusivitate, adică dacă eu plasez o comandă la o anumită fabrică X, fabrica aceea are obligația să lucreze cu mine pe un, nu știu, pe un termen de 2, 3, 5 ani, în funcție de ceea ce îmi doresc eu și ceea ce convine și furnizorului.

Adrian Popa: Un detaliu important pe care l-am observat este că vehiculele n-au baterii Litiu-Ion, ci tehnologie plumb-acid. De ce?

Valentina Cabuz: Pentru că bateriile pe plumb-acid sunt un pic mai economice, iar noi căutăm să ne adresăm tuturor celor care sunt interesați să cumpere astfel de vehicule, nu doar persoanelor care au un buget mai ridicat, adică și livratorilor din Bangladesh care vin să lucreze în România. Noi ne dorim ca, la un moment dat, să poată să-și cumpere un vehicul de la noi fără un efort financiar foarte mare. Bateria de litiu necesită, de obicei, și o mentenanță un pic mai complicată, pe când bateria de plumb-acid este foarte ușor de înlocuit și economică, adică un segment este undeva la 300 lei și se poate înlocui câte un segment periodic. Pe când litiul, nu știu, o baterie care este de plumb și costă 300 lei ar veni la undeva la 2.100 lei dacă ar fi Li-Ion (la aceeași capacitate – n.e.).

Adrian Popa: V-ați gândit și la siguranță? Tocmai ce vorbeam înainte de interviu de faptul că este foarte periculos să încarci o baterie Li-Ion în apartament?

Valentina Cabuz: Bineînțeles. Exact, da.

Adrian Popa: Care au fost principalele provocări de până acum în această afacere, mai ales în procesul de import și omologare, pentru că bănuiesc că e dificil cu atâta legislație europeană și legislație locală? Cum și spuneai, durează luni de zile.

Valentina Cabuz: A fost destul de complicat, mai ales că legile în Europa, din păcate, sunt destul de fluctuante. Adică ni s-a spus, cel puțin la începutul acestui an, că pentru vehiculele pe trei roți se va introduce o taxă nouă, adică undeva de la o taxă de 10-15% la undeva la 37,5%, ceea ce înseamnă enorm de mult.

Da, o diferență foarte mare, timp de trei luni. Am fost chiar taxați preventiv cu această nouă taxă, ca mai târziu să aflăm că, de fapt, această taxă nu va rămâne permanentă, iar noi vom primi refund la bănuții pe care i-am plătit. Sunt multe provocări atunci când ești importator, nu doar de vehicule electrice, pentru că tu îți asumi tot, răspunderea este a ta în Europa. Într-adevăr, poți să faci, în cazuri excepționale, niște procese internaționale, dar durează până atunci; până să ajungi tu să faci procesele acelea, trebuie să rezolvi problemele aici, acasă, și să poți să aduci totul la conformitate. Și totul să fie așa cum trebuie. Cu atât mai mult când este vorba despre vehicule care circulă pe drumurile publice. Noi ne asumăm siguranța a zeci de mii de oameni care au cumpărat de la noi aceste vehicule și ținem foarte mult ca ei să fie bine.

Și tocmai de aceea toate vehiculele noastre sunt certificate european, în comparație poate cu alți importatori care încă aduc pe piață bunuri care nu se pot omologa. Adică nu poți să le pui număr de identitate de la primăria de apartenență sau de la poliție.

Adrian Popa: Știu că sunteți pe punctul sau plănuiți să deschideți o linie de asamblare în România. Unde se află și ce faceți mai exact acolo?

Valentina Cabuz: Da, exact, cum ți-am zis mai devreme, din cauza costurilor de transport din ultimii ani și a multor războaie care au izbucnit și au schimbat traseele navelor ce aduc bunurile în Europa, am hotărât să deschidem o linie de asamblare pentru a pune un volum mai mare de marfă în interiorul unui container. Adică, dacă eu pot introduce undeva la 80 de scutere complet asamblate într-un container, dacă le aduc dezasamblate, cantitatea este cel puțin dublă.

Linia se va afla în Tulcea, pentru că acolo este sediul nostru central. Am închiriat o clădire vizavi de șantierul naval, care a fost folosită anterior, acum câțiva ani, ca fabrică de încălțăminte. Noi deja am asamblat o bună parte din roboțeii din banda de asamblare, din banda de testare. Am avut patru ingineri, specialiști din China, care au venit și au făcut toată această procedură. Mai avem de pus anumite lucruri la punct și, ulterior, așteptăm inspecția celor de la Luxemburg, care vor veni să ne ofere licența de funcționare, pentru că noi trebuie să funcționăm după ce avem auditul lor.

Adrian Popa: Dar de ce de la Luxemburg? De ce nu cineva din România?

Valentina Cabuz: Am încercat să căutăm diverse soluții. Furnizorul nostru principal din China lucrează cu Luxemburg și am putut să înțelegem mai ușor și să avem mai mult sprijin să lucrăm cu partea din Luxemburg. Însă, am înțeles că și în România există un serviciu. Românii, cei de la Registrul Auto Român, fac asta în colaborare cu cei de la IDA, o companie din Spania. Adică, este un serviciu care nu este independent, românesc, este cu un colaborator din Spania. Am înțeles că funcționează destul de bine, mă gândesc și la asta, dar eu, având sprijinul furnizorului meu principal care lucrează cu Luxemburg, am hotărât, fiind la început, să merg pe recomandarea lor.

Adrian Popa: Calea bătută…

Valentina Cabuz: Exact, pe calea bătută.

Adrian Popa: Câți angajați veți avea la linia de asamblare și câți are RDB Eco în total?

Valentina Cabuz: Ca să încep cu începutul, astăzi avem 80 de angajați proprii și 30 de deținuți de la penitenciarul din Tulcea. Noi folosim de trei ani forță de muncă de la penitenciar, pentru că ne-am dat seama că este foarte profitabilă, nu neapărat financiar, întrucât costurile sunt similare. Deținuții sunt destul de sârguincioși, vin în fiecare zi odihniți la locul de muncă, sunt foarte responsabili, sunt foarte recunoscători pentru ceea ce le oferim, pentru că zilnic noi le oferim și o masă caldă și ideea aceasta că poți să vii la un loc de muncă să nu-ți mai petreci timpul în închisoare.

Ești de acord să ieși de acolo și să ai o interacțiune umană cu alți oameni. Cred că pentru ei e foarte bine. Și totodată, pentru trei zile pe care ei le muncesc, sunt cu o zi mai aproape de libertate.

Adrian Popa: Spui că li se scurtează și pedeapsa?

Valentina Cabuz: Exact, li se scurtează și pedeapsa și am observat că eficiența lor este una maximă. Inițial, am încercat să lucrăm cu oamenii de pe piața muncii pe care noi am găsit-o în Tulcea, însă ulterior, când am început cu forța de muncă din penitenciar, am început cu șase persoane, cu 10-20, și astăzi avem 30 de persoane, iar fabrica va funcționa în proporție de 90% tot așa, cu forță de muncă din penitenciarul din Tulcea.

Adrian Popa: Trecem la o problemă importantă, spun eu. Un model popular de microcar electric vândut în România costă 6.100 de euro în China. La noi se vinde, fără programul Rabla Plus, cu 16.000 de euro. Cum a ajuns vânzătorul aproape să tripleze prețul?

Valentina Cabuz: Eu cred că știu despre ce brand vorbești și cred că este influența brandului.

Unu, dacă ai un brand și el are o anumită notorietate pe piața internațională, automat prețul acestui bun va crește. Cunosc foarte bine procesul de achiziție și, de multe ori, un cuptor, o mașinuță sau orice produs – dacă apare un anumit brand pe cuptorul respectiv sau mașinuța respectivă – brandul adaugă undeva la plus 30% din valoarea produsului. Nouă, oamenilor, ne este foarte ușor să spunem: „Uite, te uiți în curtea vecinului și ți se pare că el câștigă prea mult, iar tu câștigi prea puțin.” Dar eu știu ce înseamnă costul de producție. Transportul, acum, este undeva la 5.000 de dolari. Au fost momente în care a fost și 8.000 de dolari. În pandemie a fost și 19.000 de dolari. Cel mai scump container pe care l-am booking-uit.

Eu am avut acest cost de 19.000 de dolari, așa că prețul este fluctuant. Plus că există partea de marketing, partea de after-service. Pentru că este foarte important să ne gândim, atunci când ne cumpărăm un vehicul, cum îl reparăm. Este foarte ușor să-ți achiziționezi un produs și îi sfătuiesc mereu pe clienții noștri să nu se uite doar la preț, ci să se gândească ce fac și ulterior, pentru că și asta e important. Și eu cred că brandul respectiv oferă un service de înaltă calitate.

Adrian Popa: Cum gestionați percepția publicului român despre calitatea produselor chinezești? Ce strategii de marketing și comunicare folosiți pentru a construi încredere, pentru că cine crede astăzi că „Made in China” e prost, eu cred că se culcă pe o ureche.

Valentina Cabuz: Așa e, le dau exemple din viața reală. De obicei, le spun că mă uit cu ce sunt îmbrăcați, mă uit ce telefon folosesc și le spun că ei, chiar în proporție de 80%, trăiesc sau se folosesc de bunuri chinezești. Chiar câteodată și mașinile pe care le conduc sunt produse în China și nu știu lucrul acesta. Mai mult decât atât, le explic faptul că și în China se produc bunuri de calitate bună, în funcție de cum vrei să plătești. Dacă vrei să plătești ieftin, bineînțeles că îți vei oferi o calitate slabă. Dar dacă plătești un preț corect, mediu și corect, calitatea va fi una medie. Dacă vrei să plătești ceva high-end și plătești un preț mai mare, calitatea din nou va fi una conformă.

Adrian Popa: Cum asigurați service-ul și disponibilitatea pieselor de schimb pentru vehiculele vândute?

Valentina Cabuz: În momentul acesta avem un depozit central unde ne organizăm piesele. Chiar suntem în curs de mutare, pentru că avem trei depozite – atât de multe piese avem. Stocul de piese este undeva la jumătate de milion de euro în momentul de față. Acesta este stocul pe care noi suntem obligați să-l păstrăm timp de 10 ani. Dacă orice cumpărător are nevoie de o anumită piesă de schimb, noi suntem obligați să asigurăm, pe parcursul acestor ani, toate piesele de schimb la dispoziția tuturor clienților noștri. Am deschis un depozit special doar pentru aceste piese. Acum ne este destul de ușor. Avem coduri de bare pe absolut toate piesele. Avem o gestiune separată pentru piese și verificăm în stoc toate bunurile. Avem și un call center specializat pentru comenzile de piese, pentru că vânzând zeci de mii de piese este normal să apară și probleme, accidente și uzură.

Avem acum chiar în București un service, în spatele magazinului; vom deschide și un service central. Avem un service la Tulcea și avem înțelegeri (de service) cu majoritatea dealerilor noștri, pentru că noi avem peste 200 de dealeri în România. Clienții care își achiziționează bunurile din anumite locații pot merge chiar acolo să-și facă și reparațiile/intervențiile.

Adrian Popa: Cât de profitabil este un astfel de business? Ce rezultate financiare ați avut anul trecut, ce estimați pentru anul acesta?

Valentina Cabuz: În 2023 am avut o cifră de afaceri de 53 de milioane de lei, iar anul acesta, în 2024, am avut 80 de milioane de lei și în acest an așteptăm și noi suta (de milioane), așa ne-am propus.

Profitul nu este unul extraordinar, așa cum pare, pentru că, așa cum ai spus tu, oamenii văd prețurile de achiziție din China și își închipuie că avem un profit imens. Însă, sunt foarte multe cheltuieli pe partea de piese, pentru că ți-am zis din nou, noi suntem obligați să păstrăm un stoc de piese imens și să punem la dispoziție piesele în orice moment. „After sale-ul” la fel, pentru că foarte mulți oameni care folosesc genul acesta de vehicule, în special triciclurile, sunt oameni în vârstă și uneori nu le folosesc cum trebuie.

Majoritatea problemelor sunt probleme care vin din utilizare, nu probleme ale produsului în sine, iar servisarea este undeva la 5-6%, din care 2% sunt probleme ale bunurilor și restul sunt probleme provocate de client, dar care fac obiectul garanției. Adică, dacă se arde un motor, chiar dacă se întâmplă asta în cursul garanției, este foarte greu să demonstrezi că nu a fost folosit cum trebuie. De multe ori reușim, alteori nu reușim, și tot așa.

Adrian Popa: După deschiderea showroom-ului din București, ce alte planuri de viitor aveți?

Valentina Cabuz: Avem destul de multe planuri de viitor. Vrem să ne extindem și în Ungaria; chiar recent, am un agent care se ocupă de acest proiect. Pentru că am fost și într-un concediu în Dubai, am hotărât în cadrul aceluiași concediu să deschidem și un business similar, un RDB Eco Dubai.

Deci, în două săptămâni o să plec în China să fac un container de vehicule electrice mixte și pe benzină, ca să pot să duc un transport (shipping) acolo și să deschidem un RDB acolo, pentru că m-am „speriat” (uimit) cât de multe vehicule electrice sunt folosite de către livratorii de acolo pentru a livra mâncare. Adică și eu am avut niște comenzi și de fiecare dată erau vehicule similare cu cele pe care le folosim noi în România și am zis că este un business de care trebuie să profit și să mă duc și acolo. Pe plan local, ne gândim să ne extindem în încă câteva orașe. Avem multe parteneriate. Anul acesta vindem în toate magazinele Flanco din România. Suntem în discuții și cu alți retaileri.

Adrian Popa: Flanco?

Valentina Cabuz: Da, cel puțin trei produse RDB o să găsești dacă mergi și, nu știu, vrei să-ți cumperi ceva dintr-un magazin Flanco sau treci printr-un mall. În vitrina fiecărui magazin vei găsi între 3 și 5 produse de la noi de la RDB. Și încă suntem în discuții cu alte hipermarketuri. Suntem în expansiune anul acesta.

Adrian Popa: Mai este o întrebare pe care vreau să o pun, cu tot acest război comercial care nu dă semne să dispară prea curând. Cum vă afectează? Sunt convins că vă afectează într-un mod sau altul. Dar cum?

Valentina Cabuz: La ce te referi?

Adrian Popa: Războiul comercial? SUA pune tarife pentru China. Bănuiesc că China va vrea să-și recupereze cumva pierderile din SUA prin prețuri mai mari?

Valentina Cabuz: Inițial, am simțit un lucru pozitiv, pot să spun, pentru că majoritatea containerelor care trebuiau să plece în SUA au rămas libere, iar transportul a scăzut foarte mult în primele două luni, adică de la un cost mediu de 4-5000 de dolari.

Atunci am apucat să facem booking-uri și cu 1.900 de dolari, ceea ce n-am văzut de foarte mulți ani. Deci, inițial, ne-a avantajat cumva războiul acesta. Acum începem, din păcate, să simțim și noi acest lucru, pentru că firmele de shipping își schimbă în permanență strategia. Noi nu știm niciodată strategia lor, nu știm ce se discută la masa mare a lumii și simțim creșteri exponențiale, cu toate că încă știm că sunt containere care nu fac atât de mult și către SUA au crescut inexplicabil din nou costurile de transport naval.

Adrian Popa: Dar produsele nu s-au scumpit? N-au fluctuat prețurile la produse din China, în sensul ca să încerce ca să-și păstreze angajații ce nu mai exportau în SUA, să dea mai scump în alte zone?

Valentina Cabuz: De obicei, eu am contracte pe termen lung și îmi fac achizițiile undeva la început de an. În momentul în care eu am negociat, da, ei trebuie să le respecte.

Eu, în momentul în care am negociat, din fericire, nu am experimentat o perioadă foarte instabilă economic, în schimb m-au afectat alegerile prezidențiale din România, întrucât eu îmi doresc să mă extind și cu producția mai mult. Nu-mi doresc doar să fiu asamblator, îmi doresc să fiu chiar și producător în România. Și fiindcă este foarte greu pe cont propriu, am încercat să fac o asociere cu o altă fabrică din China ca să putem să facem acest lucru, iar ei au văzut instabilitatea aceasta.

Adrian Popa: Până și chinezii se uită la instabilitate [În România]?

Valentina Cabuz: Zilnic, zilnic citesc presa.

Adrian Popa: Prima dată când aud acest lucru… e foarte interesant.

Valentina Cabuz: Da, fiecare în funcție de ce țară este mai interesantă pentru ei ca și business sau cu ce țară colaborează mai mult, vor stabilitate, vor stabilitate politică, economică, bineînțeles.

Adică le-am spus că „Uitați, cred că avem o colaborare de ceva ani. Ce părere aveți despre pasul ăsta?”. Prima dată când am avut războiul, care este foarte aproape de Tulcea, da, noi suntem la granița cu Ucraina, adică sunt 10 km trecând apa dinspre Tulcea către Odesa. Doar 10 km, adică noi auzeam și bombele. Inițial, când a început războiul, am vrut să începem. În momentul acela ne-au spus „Haideți să se liniștească lucrurile”.

Adrian Popa: După ce s-au liniștit un pic lucrurile, au venit cinci valuri de alegeri.

Valentina Cabuz: Au venit cinci valuri de alegeri, da, și din nou au fost puțin reticenți. Acum din nou așteptăm să se stabilizeze un pic lucrurile ca să putem totuși să investim și să fim și producători în România, nu doar asamblatori, așa cum vom fi în scurt timp.

Adrian Popa: Cum crezi că va fi mediul economic în România în a doua parte a anului? Adică, vindeți produse accesibile, dar aveți mulți clienți în vârstă. Crezi că veți fi afectați de inflație din această cauză?

Valentina Cabuz: Sunt sigură că vom fi afectați. Așteptăm vremuri grele. România este o țară un pic, nu un pic… destul de complicată astăzi, deoarece sunt creșterile acestea pe care cu toții le simțim pentru lucrurile de bază: mâncare, sănătate. Sunt sigură că vom fi impactați. Încercăm în continuare să fim competitivi, să aducem lucruri cât mai fiabile și accesibile pentru clienții noștri. Sperăm că vom face o diferență, vom oferi încredere, vom oferi produse de calitate, așa cum am făcut-o până acum.

Editare video și filmare: Denis Nistor

Surse foto: RDB Eco / TechRider

Interviu transcris cu Vatis.Tech