De la lansarea sa în 1998 ca un simplu start-up fondat de studenți, Google a cunoscut o ascensiune fulminantă. În 2025, compania-mamă Alphabet este un jucător-cheie pe piețele digitale: căutare online, browsere, publicitate digitală, sisteme de operare mobile și intermediere. Google Search este motorul de căutare cel mai utilizat la nivel mondial. Sub umbrela companiei-mamă Alphabet, Google domină industrii întregi, iar Europa vrea să limiteze acest control, relatează TheConversation.
Deși o mare parte din creștere s-a datorat dezvoltării interne, Alphabet și-a extins imperiul prin achiziții strategice precum Android, DoubleClick și YouTube. În total, Google a cumpărat cel puțin 267 de companii începând din 1998.
Aceste achiziții au consolidat o poziție dominantă greu de contestat. De exemplu, Google Search controlează peste 78% din piața globală a căutărilor de mai bine de zece ani.
Sub lupa autorităților antitrust
Comisia Europeană nu a rămas impasibilă. Din 2017 până în 2019, Bruxellesul a amendat Google cu peste 8 miliarde de euro pentru abuz de poziție dominantă. Iar în 2024, a lansat o nouă investigație, de data aceasta vizând publicitatea digitală, un domeniu-cheie în care Google deține o cotă copleșitoare.
La nivel național, agențiile de concurență din statele membre ale UE și acțiunile colective în instanță contribuie la presiunea asupra companiei.
Digital Markets Act: o nouă armă legislativă
În 2022, Uniunea Europeană a adoptat Digital Markets Act (DMA), o lege menită să reglementeze comportamentul marilor platforme digitale, desemnate drept „gatekeepers” – platforme digitale care controlează punctele de acces dintre utilizatori (firme sau persoane) și internet, ceea ce face dificil pentru alte firme mai mici să concureze corect. Scopul UE este de a deschide piețele pentru concurență și de a proteja utilizatorii.
În septembrie 2023, Comisia Europeană a desemnat Alphabet drept gatekeeper pentru nu mai puțin de opt servicii: Google Search, Maps, Play, Shopping, Ads, Chrome, YouTube și Android.
În martie 2024, la doar câteva zile după ce normele DMA au devenit obligatorii, Comisia a lansat o investigație pentru a verifica dacă Google Search favorizează în continuare propriile servicii și dacă Google Play restricționează dezvoltatorii de aplicații să ofere alternative de plată.
SUA reacționează: „protecționism digital mascat”
Noile reglementări europene se aplică doar serviciilor oferite pe teritoriul UE, dar reacția administrației Trump nu a întârziat. În februarie 2025, Casa Albă a emis un memorandum intitulat „Apărarea companiilor și inovatorilor americani de abuzuri externe”, în care acuză UE de impunerea unor bariere netarifare și de încălcarea suveranității americane. Administrația a avertizat că va răspunde prin tarife vamale și alte măsuri de retorsiune.
În replică, UE susține că astfel de reacții constituie o formă de coerciție economică. În 2022, prevăzând un posibil nou mandat Trump, UE a adoptat Instrumentul Anti-Coerciție, care permite impunerea de măsuri retaliatorii: tarife, restricții comerciale, sancțiuni asupra investițiilor, achizițiilor publice și chiar asupra drepturilor de proprietate intelectuală.
Risc de escaladare comercială
Conflictul riscă să degenereze într-un nou război comercial transatlantic. Însă disputa nu este una ideologică asupra principiilor antitrust — SUA însele recunosc problemele de concurență. În 2020, Congresul american a publicat un raport bipartizan în care acuza Amazon, Apple, Facebook și Google de practici monopoliste.
Ulterior, Departamentul de Justiție a intentat două procese antitrust împotriva Google, în 2020 și 2023. În primul caz, o instanță din Washington D.C. a decis, în august 2024, că Google a încălcat legislația antitrust americană. Judecătorul Amit P. Mehta urmează să stabilească sancțiunile, iar DOJ cere divizarea companiei.
Al doilea proces, axat pe piața publicității digitale, este în desfășurare. Inițiat în timpul administrației Biden, cazul nu a fost încă închis de către noua conducere republicană, iar noul șef al Comisiei Federale pentru Comerț a reafirmat că Big Tech rămâne o prioritate.
Europa: dependentă digital, dar ambițioasă
UE pare decisă să continue ofensiva. Pe 19 martie 2025, Comisia a transmis Alphabet o evaluare preliminară prin care constata că practicile Google în căutare și în Google Play încalcă DMA. Primele sancțiuni împotriva Apple și Meta sunt, de asemenea, iminente.
Europa nu este un jucător minor în peisajul digital global: în 2024, Google a generat 29% din veniturile sale — aproximativ 100 de miliarde de dolari — în regiunea Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Dar UE importă 80% din tehnologia digitală pe care o folosește și nu are un echivalent propriu pentru giganții americani.
În septembrie 2024, Raportul Draghi avertiza liderii europeni cu privire la degradarea stabilității geopolitice și la necesitatea recuperării decalajului față de SUA și China în tehnologiile avansate. În martie 2025, Comisia a lansat Compasul Competitivității, o strategie pentru redresarea economică și tehnologică a Europei.
Paradoxal, reacția dură a administrației Trump ar putea impulsiona aceste planuri. Donald Trump nu poate „face tehnologia europeană măreață din nou”, pentru că Europa nu a avut niciodată un echivalent real la giganții americani. Dar politicile sale ar putea, involuntar, să contribuie la apariția unei industrii digitale europene mai puternice.
