Cloudul guvernamental, această Fata Morgana, reprezintă o abordare prea ambițioasă pentru agilitatea statului român, care este zero, a declarat, miercuri, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Raul Pop, într-o dezbatere de specialitate.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Încercăm să găsim metode prin care să lucrăm împreună (statul cu privatul n.r.) dintr-un motiv foarte simplu. Totuși, nu este clar care e nevoia, cum se face colaborarea asta între privat și stat. E ca și cum ai încerca să tractezi un vapor cu o mașină pe uscat. Suntem animale diferite, pe reguli diferite, cu așteptări diferite, cu înțelegere tehnică foarte diferită. Cea mai mare provocare pe care o avem noi în echipa de la minister, astăzi, este să reușim să facem traducerea între ce poate să ofere expertiza privată și ce poate să accepte și să folosească aparatul de stat. E mult mai greu decât rezolvarea problemei tehnice. Statul român are o relație foarte capricioasă cu datele și cu sistemele de raportare, cu niște abordări care diferă de la «părerist» la «părerist». Există această Fata Morgana – cloudul guvernamental – este o abordare care, din punctul meu de vedere, este prea ambițioasă pentru agilitatea statului român, care este zero. Nu începem să construim puzzle-uri de la poza mare, ci începem să construim bucățele de piese de puzzle cu speranța că reușim să le unim cât mai repede. Pe politicile de mediu, dar și pe altele, există lipsă cronică de date. Și asta nu pentru că n-am avea date, pentru că avem date să ne îngropăm în ele, dar nu știm să le agregăm, nu știm să le simplificăm, nu știm să le ducem într-un dashboard funcțional și nu știm să le facem acționabile. Sunt sute de documente, unele PDF, altele formate ciudate, în formate nestandardizate, pe care trebuie să le faci comparabile”, a spus Pop.
Potrivit reprezentantului ministerului de resort, aspectele legate de schimbările climatice au devenit „mainstream”, când se vorbește despre politici publice.
„În ultima perioadă, aspectele legate, spre exemplu, de poluare, de schimbări climatice, au început să fie mainstream când vine vorba despre politici publice, presiune publică, cerințe din partea stakeholder-ilor, din partea certificărilor și, din punctul meu de vedere, din partea băncilor. După părerea mea, în România, în ultimii cinci ani, băncile au fost principala curea de transmisie, când vine vorba despre informație și solicitări către sustenabilitate. Băncile au început să pună în evaluarea de finanțare criterii legate de sustenabilitate, cel mai des de mediu. Dacă până relativ recent o bancă se uita doar la performanța ta financiară, acum are și un scoring pe zona de sustenabilitate. Băncile, în funcție de linia de finanțare respectivă, acordă greutate mai mare sau mai mică unor aspecte non-financiare”, a menționat demnitarul.
Acesta a adăugat că protecția mediului reprezintă un element suplimentar de cost pentru companii, transmite Agerpres.
„Partea de climate change este definită prin niște măsurători tehnice, obiective, care nu dispar din declarațiile publice. Din punctul meu de vedere, și am lucrat mult de-a lungul timpului cu diverse sisteme de măsurare, începând de la unele pe care nu toți vi le amintiți, cum ar fi ISO-urile, toată lumea trebuia să aibă ISO și la un moment dat devenise chiar o cerință în achizițiile publice. Deja, mie mi se pare că ISO-urile au devenit puțin mai aplicate, un pic mai atent monitorizate (…) Alte sisteme de comparație, cum este, de exemplu, certificarea B Corp, tocmai asta face. Vine și îți spune: «OK, hai să vedem cum comparăm diverse entități între ele, sau, și mai interesant, hai să vedem cum mă compar eu cu mine anul trecut». Din ce în ce mai mult, genul acesta de informații sunt purtătoare de relevanță economică. În mod tradițional, de când s-a inventat protecția mediului, a fost mai degrabă, pentru cea mai mare parte dintre companii, un element suplimentar de cost, nu neapărat o oportunitate de business. Știam că dacă vrem să poluăm mai puțin, trebuie să punem mai multe filtre și orice costă bani, dar tot atâta material o să iasă pe poarta fabricii ca să-l vindem mai departe”, a explicat oficialul MMAP.
Zitec, una dintre cele mai importante companii de tehnologie din România, a organizat, miercuri, o dezbatere despre modul în care certificarea B Corp devine un avantaj competitiv real pentru mediul de business: atrage investiții, consolidează reputația și oferă un cadru concret de colaborare între companii, ONG-uri și sectorul public.
Certificarea B Corp este o recunoaștere internațională pentru companiile care demonstrează un impact social și de mediu pozitiv, alături de profitabilitate. Aceasta atestă că o companie, indiferent de mărime, îndeplinește standarde înalte de performanță socială, de mediu, transparență și responsabilitate, fiind gestionată pentru a contribui la binele tuturor părților interesate, nu doar al acționarilor.
