Campania militară lansată sâmbătă de Statele Unite și Israel împotriva Iranului nu s-a purtat doar în aer. În paralel cu bombardamentele, operațiuni cibernetice complexe ar fi fost folosite pentru a dezorganiza apărarea iraniană, pentru a colecta informații și chiar pentru a influența populația, potrivit unei analize publicate de TechCrunch.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Atacurile aeriene au avut consecințe dramatice încă din primele ore. Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, dar și mai mulți oficiali de rang înalt ai guvernului au fost uciși. Loviturile au vizat atât obiective militare, cât și civile din întreaga țară. Printre acestea s-a numărat și o școală de fete, unde cel puțin 168 de copii și adulți și-au pierdut viața.
În spatele acestor operațiuni militare s-ar fi desfășurat însă și un război invizibil: cel din spațiul cibernetic.
Operațiuni cibernetice pentru a „confuza și dezorienta” Iranul
Primele confirmări oficiale privind utilizarea atacurilor informatice au venit chiar din partea armatei americane.
Președintele Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat într-o conferință de presă că „operațiuni coordonate în spațiu și în domeniul cibernetic au perturbat eficient rețelele de comunicații și de senzori” din Iran înainte de atac.
Potrivit acestuia, efectul a fost unul major: adversarul a rămas „fără capacitatea de a vedea, de a coordona sau de a răspunde eficient”.
Scopul acestor acțiuni, a explicat Caine, a fost „să perturbe, să dezorienteze și să confuzeze inamicul”.
În ultimii ani, astfel de operațiuni au devenit o componentă tot mai importantă a conflictelor moderne, fiind folosite pentru a sprijini loviturile militare clasice și pentru a colecta informații în timp real.
Televiziunea de stat iraniană, deturnată după bombardamente
Un alt episod care arată modul în care operațiunile cibernetice au fost integrate în conflict a avut loc în cazul televiziunii de stat iraniene.
Potrivit publicației The Jerusalem Post, Israelul a bombardat mai întâi birourile a două canale ale Islamic Republic of Iran Broadcasting (IRIB).
Ulterior, transmisiunea a fost deturnată. Forțele de Apărare ale Israelului ar fi preluat controlul asupra difuzării și au transmis discursuri ale lui Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu, în care iranienii erau îndemnați să se ridice împotriva regimului.
Nu ar fi fost prima operațiune de acest tip. Un atac informatic similar asupra unuia dintre aceste canale ar fi avut loc și în luna ianuarie.
Camerele de trafic din Teheran, folosite pentru operațiuni de spionaj
Operațiunile cibernetice ar fi avut un rol și în eliminarea lui Ali Khamenei.
Potrivit Financial Times, citatând două surse anonime, serviciile israeliene ar fi folosit informații provenite din camere de trafic hackuite din Teheran pentru a urmări mișcările din oraș.
Aceleași surse susțin că Israelul ar fi avut acces la rețeaua de camere de supraveghere de ani de zile. În plus, ar fi „penetrat profund rețelele de telefonie mobilă” din Iran, ceea ce ar fi permis colectarea unor informații sensibile.
Aplicații hackuite pentru mesaje către populație
Pe lângă operațiunile de spionaj și sabotaj digital, au existat și atacuri cibernetice cu scop psihologic.
Potrivit mai multor relatări din presă, chiar în prima zi a războiului, hackeri au compromis o aplicație populară de rugăciuni din Iran, BadeSaba Calendar.
Prin intermediul acesteia au fost trimise mesaje tuturor utilizatorilor.
„Pentru libertatea fraților și surorilor noastre iraniene, acesta este un apel către toate forțele opresive — depuneți armele sau alăturați-vă forțelor de eliberare”, se arată într-unul dintre mesaje.
„Numai astfel vă puteți salva viața. Pentru un Iran liber.”
Mesajele sugerează că operațiunea a fost concepută ca o campanie de influențare a populației și a militarilor considerați loiali regimului.
Hackerii iranieni, surprinzător de tăcuți
În ciuda acestor atacuri, reacția Iranului în spațiul cibernetic pare deocamdată limitată.
Potrivit Bloomberg, hackerii guvernamentali iranieni nu au reușit să lanseze contraatacuri semnificative. Motivele nu sunt pe deplin clare.
Un expert citat de agenția de presă sugerează însă o posibilă explicație: internetul din interiorul Iranului este, în mare parte, blocat sau sever restricționat, ceea ce ar putea reduce capacitatea de reacție a echipelor de hacking ale statului.
Cât de mult contează cu adevărat atacurile cibernetice în război
Chiar și așa, specialiștii avertizează că impactul real al operațiunilor cibernetice este dificil de evaluat.
Deși acestea pot sprijini operațiunile militare și pot oferi informații valoroase, conflictele armate sunt încă decise în principal prin atacuri convenționale.
În plus, există și posibilitatea ca autoritățile să exagereze rolul hackingului pentru a intimida adversarul.
Un exemplu invocat în acest sens este cazul Venezuelei, la începutul acestui an. Atunci, oficiali americani — inclusiv Donald Trump — au sugerat că hackerii SUA ar fi provocat o pană de curent la Caracas în timpul unei operațiuni de capturare a președintelui Nicolás Maduro.
O analiză realizată ulterior de publicația Cyberscoop a indicat însă că este mult mai probabil ca activitățile cibernetice să fi avut doar un rol minor. Întreruperile de electricitate ar fi fost provocate, cel mai probabil, de bombardamente asupra unor stații electrice realizate de avioane de luptă.
