O treime dintre români au înregistrat pierderi financiare după ce au urmat sfaturi neverificate din mediul online, iar 7 din 10 români se simt încrezători în capacitatea lor de a distinge informaţiile financiare credibile online, potrivit unui studiu realizat pentru Revolut, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cu ocazia Zilei Mondiale a Economiilor, pe 31 octombrie, banca digitală globală Revolut a realizat un studiu împreună cu compania de cercetare Dynata, privind măsura în care românii se bazează pe sfaturi şi consultanţi online pentru a-şi creşte banii. Sondajul a evidenţiat atitudinea lor în ceea ce priveşte economiile şi investiţiile, care sunt cele mai mari temeri ale lor când vine vorba de recomandările financiare online şi dacă au suferit pierderi după ce au urmat sfaturi de la non-experţi. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de respondenţi, reprezentativi la nivelul populaţiei adulte din România.
Decizii financiare luate fără consultarea experților
Conform sursei citate, aproape 60% dintre respondenţii la sondaj au recunoscut că au luat decizii financiare fără a le verifica cu un profesionist sau o sursă de încredere. 26% dintre respondenţi fac acest lucru ocazional, 11% frecvent şi 21% rar. 42% dintre participanţii la sondaj au declarat că nu urmează niciodată recomandări online.
Femeile sunt mai precaute când vine vorba de încrederea în consultanţii financiari online, iar 47% dintre ele nu urmează niciodată acest tip de sfaturi fără verificare, comparativ cu 37% dintre bărbaţi.
De asemenea, 36% dintre tineri (18-34 ani) au menţionat că folosesc ocazional acest tip de recomandări cu speranţa de a-şi creşte fondurile. Generaţiile mai mature, dimpotrivă, nu caută şi nu utilizează niciodată consultanţă financiară online ca inspiraţie pentru a economisi bani sau a investi (63%).
Teama de fraude și scheme financiare
Pentru 45% dintre respondenţii români principala barieră în a urma recomandările online este teama de înşelăciuni. Alte preocupări semnificative în rândul grupului chestionat includ schemele „pump and dump” (24%), schemele Ponzi (22%) şi afirmaţiile exagerate sau înşelătoare (17%).
Categoria de vârstă 25-34 ani se teme cel mai mult de fraudă (54%) şi scheme Ponzi (29%), în timp ce consumatorii mai în vârstă (peste 65 de ani) sunt reţinuţi din cauza schemelor „pump and dump” (33%).
Pierderi financiare și diferențe de gen
Potrivit studiului, 28% au declarat că au pierdut o anumită sumă de bani, cu cea mai mare proporţie în rândul celor care au pierdut până la 1.000 de euro (16%).
În ceea ce priveşte sfaturile financiare, unul din cinci respondenţi a urmat recomandări online fără rezultate negative. În schimb, unul din patru nu a utilizat niciodată sfaturi din surse online necunoscute. În plus, 22% au declarat că nu au investit, tranzacţionat sau căutat niciodată sfaturi financiare.
Există, totuşi, diferenţe între abordările celor două genuri. Bărbaţii manifestă o înclinaţie mai mare spre risc şi 32% dintre ei admit că au urmat recomandări financiare online care au dus la o pierdere, deşi majoritatea (20%) au înregistrat pierderi pe care le consideră minore, sub 1.000 euro.
Încrederea românilor în propria intuiție financiară
O majoritate semnificativă a eşantionului total (69%) este încrezătoare în capacitatea de a distinge între sfaturi financiare credibile şi înşelătoare online. Însă, nivelul moderat de încredere este cel mai comun. Cel mai mare segment de respondenţi (50%) a declarat că este „oarecum încrezător” în capacitatea sa de a discerne sfaturi financiare. 25% dintre respondenţi indică faptul că „nu sunt foarte încrezători” sau „deloc încrezători” în distingerea sfaturilor financiare.
Bărbaţii (74%) sunt mai încrezători decât femeile (65%) în capacitatea lor de a distinge între sfaturi financiare credibile şi înşelătoare online, în timp ce femeile înregistrează scoruri mai ridicate decât bărbaţii la reţinerea faţă de propriile aptitudini de a depista astfel de cazuri (14%).
Despre studiu
Studiul a fost realizat în iunie 2025, în colaborare cu compania de cercetare Dynata, pe un eşantion reprezentativ al populaţiei româneşti de peste 1.000 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani.
