China analizează strategiile SUA pentru o eventuală invazie a Taiwanului

Forte speciale taiwaneze
Sursa foto: EyePress News / Shutterstock Editorial / Profimedia

Planul de război asimetric al Taiwanului, cunoscut și sub numele de strategia „porcului‑spinos”, ar putea reprezenta o amenințare semnificativă pentru o eventuală campanie militară a Armatei Populare de Eliberare (PLA) împotriva insulei, avertizează South China Morning Post.

Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro

- articolul continuă mai jos -

Totuși, PLA ar putea contracara această strategie printr-o lovitură de tip american, de „decapitare”. Este vorba despre o abordare „chirurgicală”, menită să paralizeze din start capacitatea de comandă și control a Taiwanului și să evite un conflict de durată.

Uzură, nu confruntare directă

Taiwanul pornește de la premisa că nu poate rezista pe termen lung unei confruntări convenționale cu forțele chineze. În loc să concureze direct cu superioritatea numerică și tehnologică a Beijingului, Taipeiul a optat pentru o strategie de uzură, menită să transforme orice tentativă de invazie într-un proces lent, dureros și extrem de costisitor.

Această abordare presupune saturarea teritoriului cu mii de sisteme de armament relativ ieftine și mobile: sisteme portabile de apărare antiaeriană, muniții de mici dimensiuni, rachete antitanc, lansatoare de rachete cu rază lungă de acțiune și tactici de ambuscadă urbană. Scopul este descurajarea invaziei prin „o mie de lovituri mici”, care să erodeze treptat capacitatea de luptă a forțelor chineze.

Un rol important în această strategie îl joacă și recentul acord de apărare cu Statele Unite, în valoare de 11 miliarde de dolari, care include multe dintre sistemele considerate esențiale pentru apărarea insulei.

Răspunsul Beijingului, lovitura în centru

Potrivit analizei PLAN, această strategie ar putea fi evitată dacă Armata Populară de Eliberare ar reuși să lovească direct „centrul nervos” al Taiwanului încă din primele faze ale conflictului. O așa-numită lovitură de „decapitare” ar viza instituțiile-cheie ale statului: sediul președinției, comandamentele militare, centrele de date și infrastructura critică de telecomunicații.

Logica este că prăbușirea rapidă a conducerii politice și militare ar împiedica activarea eficientă a apărării de tip „porc-spinos”, și ar reduce astfel riscul unui război de uzură și forțând o soluție rapidă.

Lecțiile Irakului și riscurile pe termen lung

Analiza face trimitere la precedentul războiului din Irak, unde forțele aliate au reușit să destabilizeze rapid conducerea de la Bagdad prin lovituri țintite. Totuși, autorii recunosc că Taiwanul reprezintă un caz mult mai complex. În primul rând, Taiwanul este o insulă dens populată, cu o societate diferită și cu un potențial ridicat de rezistență civilă, nu o țară continentală.

Experiența irakiană este invocată și ca avertisment. Chiar și după eliminarea conducerii centrale, insurgențele pot continua ani la rând, iar controlul asupra populației nu este garantat. În cazul Taiwanului, un astfel de scenariu ar putea duce la un conflict de gherilă prelungit și la costuri politice și militare semnificative pentru Beijing.

Drona, inteligența artificială și războiul urban

Pentru a pune în aplicare o eventuală lovitură de decapitare, PLA ia în calcul utilizarea extinsă a dronelor și a inteligenței artificiale, atât pentru recunoaștere, cât și pentru ghidarea precisă a loviturilor.

În cazul în care forțele chineze ar fi totuși atrase în lupte urbane, raportul menționează posibilitatea folosirii de sisteme autonome, tancuri fără pilot, vehicule blindate robotizate și roboți de tip „câine”, pentru a reduce pierderile umane.

În plus, analiza subliniază importanța războiului psihologic și politic, menit să încurajeze dezertările și capitularea, și apelează la exemple istorice din războiul civil chinez dar și din strategiile militare americane.

  • George Radu este un autor care abordează subiecte variate din domeniul tehnologiei, apărării și viitorului. Domeniile sale de expertiză includ inteligența artificială etică, interfețele om-mașină (HMI), realitatea augmentată și virtuală aplicată (XR), precum și impactul social și cultural al noilor tehnologii. Nu se teme să pună întrebări dificile și să exploreze implicațiile filozofice ale inovațiilor tehnologice.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește si...