Ecuadorul ar putea redeveni, după mai bine de un deceniu, teren de desfășurare pentru forțele armate ale Statelor Unite. O reformă constituțională aprobată recent de Adunarea Națională permite din nou amplasarea de baze militare străine pe teritoriul țării, punând capăt unei interdicții consfințite în Constituția din 2008. Inițiativa îi aparține președintelui Daniel Noboa și face parte, oficial, dintr-o ofensivă amplă împotriva cartelurilor de droguri, care au transformat Ecuadorul într-una dintre cele mai violente țări din regiune, transmite ArmyRecognition.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Pentru Washington, aceasta ar putea fi o oportunitate strategică majoră, reactivarea unei prezențe militare într-un punct-cheie între Columbia și Peru, aproape de coasta Pacificului și nu departe de Canalul Panama, într-un context geopolitic marcat de rivalitatea crescândă cu China în emisfera vestică.
Cursa pentru influență: SUA vs. China
Noua reformă constituțională a fost adoptată cu 82 de voturi pentru, 60 împotrivă și 6 abțineri dintr-un total de 151 de membri ai Adunării Naționale. Textul permite „cooperarea strategică, schimbul de informații și transferul de tehnologie” în lupta împotriva crimei organizate transnaționale. Urmează acum validarea de către Curtea Constituțională și un referendum național, a cărui dată nu a fost încă stabilită.
Pe fundalul acestei mișcări se află o realitate geopolitică în plină transformare. Între 2009 și 2019, China a livrat echipamente militare în valoare de peste 600 de milioane de dolari către Venezuela, Argentina, Bolivia, Peru și Ecuador, de la avioane și vehicule blindate până la facilități duale, cum este controversatul observator spațial Espacio Lejano din Argentina, controlat de armata chineză.
Beijingul are și o prezență crescândă în infrastructura strategică, precum portul Chancay din Peru, operat de gigantul chinez COSCO. SUA văd cu îngrijorare această penetrare economică și militară tot mai agresivă a Chinei în regiune.
Războiul intern din Ecuador și revenirea partenerilor occidentali
Președintele Noboa, reales în mai 2025, a declarat oficial țara în „conflict armat intern”, și a acordat armatei autoritatea de a interveni în spațiul public și în penitenciare. Se estimează că peste 40.000 de membri ai bandelor criminale activează în Ecuador, în strânsă legătură cu cartelurile internaționale. În primele luni din 2025, s-a înregistrat un omor pe oră, iar porturile de la Pacific au devenit puncte de dispute sângeroasă între traficanți.
În acest context, guvernul de la Quito a accelerat colaborările cu aliați occidentali. Noboa a anunțat că va invita forțe speciale din state partenere, a încheiat acorduri cu serviciile de informații israeliene și chiar a purtat discuții cu Erik Prince, fondatorul Blackwater, pentru sprijin logistic și operațional. În martie 2025, președintele ecuadorian s-a întâlnit în Florida cu fostul președinte Donald Trump, pentru a discuta despre sprijinul militar american.
De altfel, Ministerul Apărării din Ecuador a semnat un acord cu autoritatea portuară din Manta pentru extinderea infrastructurii – inclusiv construirea unui nou doc de 150 metri, cu susținere financiară din partea SUA, semn că se pregătește terenul pentru revenirea trupelor americane.
Precedentul Manta și lecțiile trecutului
Între 1999 și 2009, SUA au operat o bază avansată la Aeroportul Internațional Eloy Alfaro din Manta, în principal pentru misiuni de supraveghere antidrog. Aproximativ 400 de militari americani lucrau acolo, iar operațiunile vizau rutele de trafic din Anzi către America Centrală și de Nord. Baza a fost închisă de președintele Rafael Correa, în urma unor proteste publice privind suveranitatea și implicarea indirectă în conflictul din Columbia. Constituția din 2008 a consfințit interdicția explicită privind bazele străine.
Acum, Ecuadorul pare pregătit să întoarcă pagina, din rațiuni de securitate și geopolitică. Dar această pivotare către alianțele tradiționale occidentale are și costuri interne: riscul de a reactiva dezbateri tensionate despre neutralitate, suveranitate și influența străină.
O armată sub presiune și o miză regională
Forțele armate ecuadoriene sunt compuse din aproximativ 25.650 de soldați activi, cu unități specializate pentru luptă în junglă și medii urbane. Marina are 9.400 de membri și două submarine, iar Forțele Aeriene, până recent dependente de echipamente rusești, au început un program de modernizare. În iunie 2025, Ecuador a primit două elicoptere Airbus H225M din Franța, iar SUA au aprobat vânzarea a 64 de milioane de dolari în armament și echipamente, plus 13 milioane pentru modernizarea sistemului radar.
Țara a mai achiziționat 137 de blindate Mbombe-6 din Africa de Sud și vehicule tactice israeliene Tiger-2. Cu toate acestea, armata rămâne suprasolicitată, fiind desfășurată inclusiv în regiunea amazoniană, unde 1.500 de soldați luptă împotriva mineritului ilegal susținut de grupuri armate.
Un avertisment pentru China
Dacă referendumul va valida reforma constituțională, Ecuadorul va marca o schimbare radicală în doctrina sa de apărare, trecând de la neutralitate la cooperare strategică cu parteneri internaționali. O eventuală bază americană reactivată ar putea deveni un punct-cheie de monitorizare a rutelor maritime, de combatere a traficului de droguri și de supraveghere a influenței chineze în regiune.
Pentru SUA, e o oportunitate de a-și reafirma influența în America Latină. Pentru China, un semnal de avertizare. Pentru Ecuador, o alegere între securitate și suveranitate. Iar pentru regiune, un nou episod în echilibrul fragil al puterii.
