Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat într-un interviu recent că Germania nu intenționează să dezvolte propriile arme nucleare, dar ia în considerare posibilitatea de a folosi arsenalul Franței și Marii Britanii într-un mecanism de descurajare similar umbrelei nucleare a NATO, bazată pe Statele Unite, informează Defense News.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Nu vreau ca Germania să ia în calcul dezvoltarea propriilor arme nucleare”, a subliniat Merz. În schimb, el a sugerat ca Franța și Marea Britanie să fie ridicate la același nivel cu umbrela nucleară americană, pentru a proteja Europa și a asigura integritatea teritorială a NATO.
„Decizia finală revine francezilor și britanicilor”
„La fel ca în cazul americanilor, decizia finală revine francezilor și britanicilor”, a explicat Merz, care a precizat că orice scenariu de utilizare a armelor nucleare ar depinde de acordul celor două țări. Franța și Marea Britanie dețin rachete balistice lansate de submarine, considerate nucleul descurajării lor nucleare, iar Parisul are, în plus, peste 50 de rachete de croazieră lansate de pe aeronave, transportabile de avioanele Rafale, cu baze pe uscat sau pe portavioane.
Actualmente, doctrina NATO privind partajarea armelor nucleare prevede că avioanele germane Tornado și viitoarele F-35A sunt echipate pentru a livra bombele nucleare americane depozitate în Germania, deși Berlinul nu poate decide utilizarea lor independentă. Președintele francez Emmanuel Macron a oferit anterior Germaniei opțiunea de a extinde descurajarea nucleară franceză către vecinul estic, și a menționat forțele nucleare franceze separate de comandamentul NATO pentru a păstra autonomia strategică.
Franța a purtat un dialog strategic cu Germania
„Timpurile s-au schimbat, și aș dori să discutăm cel puțin oferta franceză”, a declarat Merz. „În vremuri ca acestea, o astfel de ofertă nu poate fi ignorată”. Macron a precizat că va susține în curând un discurs pentru a clarifica doctrina nucleară a Franței, iar presa locală estimează că acesta va avea loc până la sfârșitul lunii februarie. Președintele francez a reiterat că „interesele vitale ale Franței” au o componentă europeană, cu referire la fostul lider Charles de Gaulle.
Franța a purtat un dialog strategic cu Germania și cu alți lideri europeni pentru a analiza cum poate fi articulată doctrina națională, inclusiv prin cooperare specială, exerciții comune și interese de securitate comune. Macron a subliniat că discuția este importantă pentru a crea convergență între abordările strategice ale celor două țări și pentru a integra descurajarea nucleară într-un cadru de apărare și securitate. De asemenea, Franța poartă discuții similare cu Suedia, deși acestea sunt „specifice, cu o abordare particulară”, fără a oferi mai multe detalii.
Germania își reexaminează rolul militar în Europa
Contextul geopolitic actual, marcat de invazia Rusiei în Ucraina și de deteriorarea relațiilor dintre capitalele europene și Moscova, a intensificat dezbaterea nucleară pe continent. Germania își reexaminează rolul militar în Europa și își modifică treptat politica externă și de apărare.
Merz a subliniat că Germania este limitată de propriile legi și de angajamentele internaționale în ceea ce privește tipurile de descurajare nucleară pe care le poate considera, citând Tratatul 2+4 între Germania de Vest și de Est și aliații din Al Doilea Război Mondial, precum și Tratatul de neproliferare nucleară, care interzice răspândirea armelor nucleare către țările care nu le dețineau înainte de 1967.
Ideea unui parteneriat nuclear franco-german datează încă din anii 1960
Cancelarul german a explicat că ideea unui parteneriat nuclear franco-german datează încă din anii 1960, pe vremea președintelui de Gaulle, iar acum discuțiile au fost reluate cu seriozitate. „Suntem la început”, a spus Merz. „Singurul lucru care s-a întâmplat până acum este că i-am spus președintelui francez: ‘Hai să discutăm despre asta’”.
În iulie 2025, Franța și Marea Britanie au convenit să-și coordoneze mai strâns descurajarea nucleară, și au reiterat că nu există situații în care interesele vitale ale uneia să fie amenințate fără ca același lucru să fie valabil și pentru cealaltă țară și că nicio amenințare extremă la adresa Europei nu ar rămâne fără un răspuns comun.
