Pe 20 septembrie 2025, oficialii de la Teheran au declarat că Iranul a efectuat cu succes primul său test cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Anunțul, difuzat pe televiziunea de stat, a avut loc în timp ce liderii mondiali se reunesc la New York pentru sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU, fapt care amplifică îngrijorările legate de programul nuclear și de rachete al Iranului, potrivit Army Recognition.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Primele semne au apărut în seara de 18 septembrie, atunci când locuitorii din Teheran, Gorgan, Sari și Semnan au surprins pe cer dâre de fum și obiecte luminoase, filmate și distribuite rapid pe rețelele sociale. Unele imagini păreau să arate inclusiv activitate antiaeriană în apropiere de Karaj. Autoritățile locale au confirmat ulterior desfășurarea unor teste de rachete, deși centrul de la Teheran a păstrat inițial tăcerea.
Două zile mai târziu, parlamentarul Mohsen Zanganeh a anunțat oficial, la televiziunea de stat IRIB, că „Iranul a efectuat un test de securitate al uneia dintre cele mai avansate rachete balistice intercontinentale” și a subliniat că „lansarea a fost un succes”.
Semnan, centrul programului de rachete
Detaliile indică faptul că testul ar fi avut loc la poligonul Semnan, la circa 220 km est de Teheran, un sit folosit de zeci de ani pentru lansări balistice și spațiale. Martori oculari au relatat despre o lansare nocturnă spectaculoasă, vizibilă pe zeci de kilometri, iar mai multe filmări sugerează că ar fi fost testate trei rachete.
Deși oficialii nu au oferit date tehnice, analiștii speculează că ar fi putut fi vorba despre o variantă avansată a rachetelor Sejjil, cu combustibil solid și rază de până la 2.500 km, sau despre o versiune Khorramshahr-5, care, potrivit unor surse iraniene, ar putea atinge 12.000 km, ceea ce ar plasa-o în categoria ICBM.
Context și evoluția programului
Programul balistic iranian a început în anii ’80, în timpul războiului cu Irakul, când Teheranul a achiziționat rachete Scud din Coreea de Nord și a primit sprijin tehnic din China. De atunci, arsenalul s-a extins constant, și a ajuns să includă sisteme cu rază scurtă (Fateh), medie (Shahab, Ghadr) și platforma Sejjil, cu combustibil solid. Iranul a construit de asemenea „orașe ale rachetelor” subterane pentru a proteja lansatoarele.
Paralel, programul spațial, cu lansatoare precum Simorgh, este considerat de Occident o acoperire pentru dezvoltarea tehnologiilor cu dublă utilizare, inclusiv pentru ICBM.
Reacții și îngrijorări internaționale
Anunțul testului a venit exact în momentul în care ministrul de externe Abbas Araqchi pleca la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Gărzile Revoluționare au transmis că „orice greșeală a adversarilor va primi un răspuns mortal și instructiv”, prezentând lansarea ca parte a strategiei de descurajare.
Israelul și statele occidentale au reacționat rapid, avertizând că orice nou acord cu Iranul trebuie să includă limite asupra programului de rachete, nu doar asupra activităților nucleare. Guverne europene au atras atenția că o rachetă cu rază intercontinentală ar putea amenința și sudul sau centrul continentului.
La Teheran, 70 de parlamentari au semnat o scrisoare adresată Consiliului Suprem de Securitate Națională prin care cer revizuirea doctrinei nucleare, inclusiv posibilitatea părăsirii Tratatului de Neproliferare Nucleară și adoptarea unei politici de „ambiguitate nucleară”.
Mesaj intern: reziliență și identitate națională
În interior, regimul promovează programul de rachete ca simbol al rezistenței și legitimității. Oficialii compară raza de acțiune a rachetelor cu legenda arcașului Arash, un erou mitic persan care și-a sacrificat viața pentru a extinde granițele Iranului.
Totuși, accidentele și exploziile misterioase de la diverse baze, inclusiv Semnan, arată riscurile unei dezvoltări accelerate. În paralel, evaluările americane și israeliene descriu arsenalul iranian ca fiind cel mai mare și mai divers din regiune, dar atrag atenția că acuratețea și performanțele reale sunt adesea exagerate în declarațiile oficiale.
