Rusia reinventează puterea aeriană de interceptare prin modernizarea avionului MiG-31, unul dintre ultimele vestigii funcționale ale epocii Războiului Rece. Integrarea noii rachete aer-aer KS-172, cu o rază de acțiune impresionantă de 400 de kilometri, transformă acest interceptor supersonic într-o armă strategică capabilă să amenințe de la distanță platforme aeriene critice ale NATO, precum AWACS sau avioanele cisternă, potrivit ArmyRecognition.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Un gigant tehnologic reînviat
Dezvoltat în anii 1970 ca succesor al MiG-25, MiG-31 „Foxhound” este primul avion sovietic dotat cu radar cu rețea fazată, conceput special pentru a vâna ținte de mare viteză și altitudine, precum rachetele de croazieră și bombardierele strategice.
Deși pentru multă vreme părea o piesă de muzeu în aviația modernă, platforma a cunoscut multiple modernizări, cele mai notabile fiind versiunile MiG-31BM și MiG-31K, aceasta din urmă adaptată pentru transportul rachetei hipersonice Kinzhal.
Acum, însă, Rusia face un pas și mai ambițios. Prin noul proiect KS-172, aflat inițial în stagnare din cauza obstacolelor tehnologice și financiare, Kremlinul vizează recâștigarea avantajului în războiul aer-aer pe distanțe mari. Racheta este menită să lovească ținte la peste 400 km, o distanță care depășește semnificativ capabilitățile actuale ale rachetelor similare din arsenalul occidental.
Super-rachetă cu ambiții strategice
Pentru comparație, cea mai avansată rachetă aer-aer din dotarea SUA, AIM-120D, are o rază maximă de circa 180 km. PL-15, echivalentul chinez, poate atinge până la 300 km. Dar KS-172, cu ai săi 400 km, introduce o nouă paradigmă: un avion aflat în spațiul aerian rus ar putea amenința ținte aflate adânc în spațiul aerian al adversarului, fără să se expună riscurilor directe.
Specialiștii ruși spun că KS-172 are un design compact, ceea ce îi permite să fie purtată nu doar de MiG-31, ci și de alte platforme în viitor. Mai mult, progresele recente ale Rusiei în miniaturizarea sistemelor de propulsie și în ghidajul de precizie permit acestei rachete să execute lovituri precise chiar și la asemenea distanțe extreme.
Implicatii militare și geopolitice majore
Operaționalizarea MiG-31 cu rachete KS-172 schimbă regulile jocului în zonele de conflict aerian. Regiunile precum Arctica, Europa de Est sau Pacificul ar putea deveni mult mai greu accesibile pentru aviația occidentală. Forțele NATO care se bazează pe platforme precum AWACS sau avioane de realimentare aeriană ar trebui să opereze de la distanțe mult mai mari, ceea ce ar afecta coordonarea și eficiența misiunilor.
„Este o mutare care transformă MiG-31 dintr-un simplu interceptor într-un lunetist strategic aerian”, remarcă analiștii militari. Într-o lume în care cine controlează cerul are șanse mai mari de a câștiga conflictul, Rusia pare hotărâtă să-și păstreze avantajul în lupta pentru supremație aeriană.
