Grecia, un stat membru NATO, lansează ”cea mai importantă” reformă profundă a armatei din istoria modernă elenă, căreia urmează să-i aloce suma de aproximativ 25 de miliarde de euro, a anunţat miercuri premierul Kyriakos Mitsotakis, în contextul unor provocări tot mai mari la adresa securităţii Europei, relatează AFP, citată de News.ro.
Şeful Guvernului conservator a insistat în faţa membrilor Parlamentului asupra ”mediului internaţional incert” în care se scaldă această ţară mediteraneeană care se învecinează cu Turcia şi care este unul dintre statele NATO care alocă 3% din PIB cheltuielilor cu apărarea.
Această vastă reformă profundă este ”cea mai importantă transformare a Forţelor armate din istoria modernă a ţării”, a dat el asigurări.
”De la Arctica la Marea Egee, echilibrele se modifică”, a insitat în faţa deputaţilor Mitsotakis.
”Acest lucru implică noi provocări la adresa întregului continent european (…), dar şi a unor ţări ca a noastră”, a adăugat el, evocând o ţară ”poate mică în suprafaţă”, dar, în opinia sa, ”mare ca imporanţă şi dinamism”, mai ales prin poziţia sa geografică strategică în estul Mării Mediterane, la frontiera externă a Uniunii Europene (UE).
El a subliniat necesitatea ca Grecia ”să rămână puternică, stabilă şi independentă, într-o lume care se schimbă într-un ritm imprevizibil”.
Premierul conservator nu a detaliat calendarul acestei reforme, însă, potrivit unor surse ministeriale, aceste investiţii în valoare de 25 de miliarde de euro urmează să se desfăşoare până în 2036.
Franţa, Germania şi Polonia au anunţat recent că vor să-şi reformeze armatele, după ce preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a dat asigurări că Uniunea Europeană îşi va creşte în mod semnificativ cheltuielile cu înarmarea într-un context geopolitic tensionat.
În afară de achiziţionarea a 20 de avioane de luptă de tip F-35, în vederea căreia a semnat un contract, Atena vrea să-şi consolideze actualul ”dom aerian” cu armament nou, drone navale şi aeriene sau radare.
„Scutul lui Ahile”
Acest ”Scut al lui Ahile”, aşa cum îl prezintă Mitsotakis, urmează să consolideze apărarea antirachetă şi sistemele antidronă.
Atena şi-a dublat bugetul apărării în 2025 faţă de 2024, la 6,13 miliarde de euro.
Grecia – care întreţine relaţii ostile cu partenerul său din NATO Turcia – este una dintre ţările Alianţei Nord-Atlantice care alocă peste 3% din PIB cheltuielilor apărării, după Polonia, Estonia şi Letonia.
Situată la frontiera extenă a UE, ea a încercat în ultimii ani să-şi consolideze poziţia geopolitică în estul Mării Mediterane, situată în apropierea unor zone de răzoi din Orientul Mijlociu.
”Istoric, Grecia a servit şi va continua să servească drept avanpost al Europei, care caută în prezent să-şi reorganizeze apărarea într-un context internaţional dificil”, declară pentru AFP o profesoară de drept internaţional la Universitatea din Atena, Maria Gavouneli.
Atena şi-a justificat întotdeauna cursa înarmării prin diferendele sale istorice cu Ankara, mai ales delimitarea zonei economice exclusive (ZEE) în Marea Egee, care îi desparte pe cei doi vecini.
„Reorganizare necesară”
Reorganizarea armatei se dovedeşte ”necesară”, analizează Maria Gavouneli, din cauza întârzierilor acumulate în modernizarea armamentului şi muniţiei ”în timpul crizei economice din ultimul deceniu şi îngeţării cheltuielilor publice”.
În noiembrie, ministrul Apărării Nikos Dendias evoca achiziţionarea aproiată a patru sisteme de drone şi fuzionarea unităţilor armatei.
Grecia a semmat în ultimii ani acorduri în domeniul apărării cu Franţa, Statele Unite şi Israelul.
În urma unei crize a relaţiilor eleno-turce în 2021, Grecia a semnat cu Franţa un acord de cooperare militară şi a comandat 24 de avioane de tip Rafale şi trei fregate de apărare şi intervenţie (FDI) – denumite Belharra la export -, în valoare totală de peste 6,5 miliarde de euro.
O a patra fregată urmează să fie construită pe şantierele navale din Grecia, o valoare adăugată a consolidării industriei apărării elene.
