Sute de acoperişuri din aşezările informale din vestul statului indian Gujarat au fost vopsite în ultimele luni cu un strat de vopsea albă reflectorizantă, pentru a încerca să ofere astfel mai multă răcoare ocupanţilor acelor clădiri în contextul apropierii celei mai calde perioade a anului, informează Reuters, transmite Agerpres.
Proiectul, care vizează 400 de locuinţe din Ahmedabad, face parte dintr-un experiment ştiinţific global ce studiază modul în care căldura din locuinţe afectează sănătatea oamenilor şi rezultatele economice în ţările în curs de dezvoltare, precum şi felul în care „acoperişurile reci” ar putea ajuta la rezolvarea acestor probleme.
„Tradiţional, casa este locul în care oamenii vin să se adăpostească şi să ia o pauză de la elementele externe”, a declarat Aditi Bunker, medic epidemiolog la Universitatea Heidelberg din Elveţia, coordonatoarea proiectului, sprijinit de fundaţia britanică Wellcome Trust.
„Acum, ne aflăm în situaţia în care oamenii trăiesc în condiţii de locuit precare, unde lucrurile care se presupune că ar trebui să îi protejeze contribuie în realitate la creşterea expunerii lor la căldură”, a adăugat ea.
Pe măsură ce schimbările climatice au făcut ca verile din India să devină mai extreme, oraşul Ahmedabad a înregistrat temperaturi care au depăşit valoarea de 46 de grade Celsius în anii recenţi.
În mahalaua Venzara Vas din zona Narol a oraşului, în care se află peste 2.000 de locuinţe sărăcăcioase, majoritatea cu o singură cameră şi lipsite de sisteme de ventilaţie, localnicii care fac parte din noul program, precum Nehal Vijaybhai Bhil, spun că au observat deja o diferenţă.
„Frigiderul meu nu se mai încălzeşte şi în casă se simte mai multă răcoare. Dorm mult mai bine şi factura mea de electricitate e mai mică”, a declarat Bhil, al cărui acoperiş a fost vopsit în alb reflectorizant în luna ianuarie.
În întreaga lume, valurile de căldură, care înainte de revoluţia industrială aveau o probabilitate de 1 la 10 să se producă în orice an, prezintă de acum o probabilitate de trei ori mai mare, potrivit unui studiu din 2022, publicat în revista Environmental Research Letters.
Prin vopsirea acoperişurilor cu un strat de vopsea albă ce conţine pigmenţi cu grad reflectorizant ridicat, cum ar fi dioxid de titan, Aditi Bunker şi colegii ei trimit o cantitate mai mare de radiaţie solară înapoi în atmosferă, împiedicând absorbţia acesteia la nivelul caselor.
„În multe dintre aceste locuinţe cu un nivel socioeconomic scăzut, nu există nimic care să oprească transferul de căldură în jos – nu există o barieră izolatoare la nivelul acoperişului”, a explicat ea.
Înainte să se alăture experimentului coordonat de Aditi Bunker, Arti Chunara a spus că îşi acoperea acoperişul cu folii de plastic şi presăra iarbă deasupra acestora.
În anumite zile, ea şi familia ei stăteau afară cea mai mare parte a zilei, intrând în casă doar pentru două sau trei ore când căldura din interior devenea mai suportabilă.
Experimentul din Ahmedabad va dura timp de un an, iar oamenii de ştiinţă vor colecta date despre sănătate şi condiţiile din interior de la rezidenţii care trăiesc în locuinţe cu „acoperişuri reci”, precum şi de la ceilalţi localnici.
Alte studii similare se desfăşoară în Burkina Faso, Mexic şi insula Niue din Pacificul de Sud, acoperind o varietate de materiale de construcţie şi tipuri de climă.
Primele rezultate ale experimentului din Burkina Faso, a precizat Aditi Bunker, arată că „acoperişurile reci” au redus temperatura din locuinţe cu 1,2 grade Celsius în casele cu acoperiş de tablă şi lut şi cu 1,7 grade Celsius în cele cu acoperiş de tablă în timpul ultimilor doi ani, ceea ce a contribuit ulterior la scăderea ritmului cardiac al rezidenţilor.
