Cercetătorii au descoperit pentru prima dată dovezi genetice directe ale bacteriei care a provocat Ciuma lui Iustinian, prima pandemie documentată din istorie, în regiunea est-mediteraneană, la aproape 1.500 de ani de la debutul acesteia, anunți Phys.org.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
O echipă internațională condusă de Universitatea din South Florida și Universitatea din Florida, cu colaboratori din India și Australia, a identificat bacteriile Yersinia pestis într-o groapă comună din orașul antic Jerash, Iordania, aflat aproape de epicentrul pandemiei.
Descoperirea confirmă, pentru prima dată, că această bacterie a fost responsabilă pentru devastarea din Imperiul Bizantin între anii 541 și 750 d.Hr.
Victimele purtau tulpini aproape identice de Y. pestis
„Aceasta oferă dovada mult așteptată a prezenței Y. pestis în epicentrul Ciumei lui Iustinian. Până acum, ne-am bazat doar pe relatările istorice despre boala devastatoare, fără a avea vreo dovadă biologică concretă”, explică dr. Rays H. Y. Jiang, cercetător principal al studiului.
Ciuma lui Iustinian a început în Pelusium, Egipt, și s-a răspândit rapid în întreg Imperiul Bizantin. Deși urme ale bacteriei au fost descoperite anterior în sate izolate din vestul Europei, dovezi în interiorul imperiului lipseau până acum. Analiza genomică a opt dinți umani din Jerash a arătat că victimele purtau tulpini aproape identice de Y. pestis, ceea ce indică un focar rapid și devastator, conform relatărilor istorice.
O perspectivă rară asupra modului în care societățile antice au gestionat dezastrele
„Jerash oferă o perspectivă rară asupra modului în care societățile antice au gestionat dezastrele de sănătate publică”, spune Jiang. „Un oraș construit pentru comerț și divertisment a devenit o groapă comună în timp de criză, arătând cât de vulnerabile erau centrele urbane.”
Studiul, publicat în Genes și Pathogens, arată că Y. pestis circula printre populațiile umane de milenii înainte de focarul lui Iustinian. Ulterior, pandemiile, de la Moartea Neagră din secolul XIV până la cazurile actuale, au apărut independent din rezervoare animale, nu dintr-o tulpină comună, spre deosebire de COVID-19.
„Pandemiile nu sunt doar evenimente istorice izolate, ci fenomene recurente”
Descoperirea din Jerash le permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine cum au evoluat pandemiile și de ce rămân o amenințare constantă. „Pandemiile nu sunt doar evenimente istorice izolate, ci fenomene recurente, influențate de mobilitatea oamenilor și schimbările de mediu”, subliniază O’Corry-Crowe, coautor al studiului.
Pornind de la Jerash, cercetătorii își extind acum studiile către Veneția, Italia, la Lazaretto Vecchio, una dintre cele mai mari gropi comune din perioada Marii Ciume, pentru a înțelege mai bine interacțiunea dintre măsurile de sănătate publică și evoluția patogenilor.
