În timpul lucrărilor de excavare din complexul preistoric Solnitsata, lângă orașul Provadia, în nord-estul Bulgariei, arheologii au dat peste mistere interesante legate de construcții și ofrande rituale neobișnuite aduse spiritelor din gospodării, a declarat pentru BTA academicianul Vasil Nikolov, șeful săpăturilor, vorbind despre descoperirile arheologice din această vară, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În acest sezon, echipa de arheologi s-a concentrat mai intens asupra movilei funerare ridicată deasupra așezării preistorice. Movila datează din perioada romană timpurie și este enormă, având o înălțime de 13 metri și o bază de aproximativ 80 de metri, a spus Nikolov.
El a explicat că, probabil, este formată din mai multe movile separate care, în cele din urmă, s-au unit. „N-am ajuns încă la niciun complex funerar”, a adăugat el.
Lucrările din acest an au pregătit în principal situl pentru săpăturile de anul viitor, când echipa intenționează să exploreze două clădiri aparținând unui aristocrat trac, descoperite în partea de nord-vest a movilei.
Structurile au fost parțial distruse în antichitatea târzie, iar Nikolov a declarat că acestea ar trebui nu doar studiate, ci și conservate și, dacă este posibil, restaurate parțial.
Nobilul trac pare să se fi stabilit în partea de sus a sitului preistoric, iar în partea sudică a acestuia arheologii au descoperit un sanctuar cu gropi rituale.
După moartea sa, sau poate după moartea descendenților săi, a fost formată movila masivă, a spus Nikolov.
Clădirile solide, descoperite în timpul săpăturilor, aveau fundații de piatră și ziduri din cărămidă uscată la soare. „Pe baza dovezilor, acestea datează de la sfârșitul secolului I î.Hr. sau începutul secolului I; mai degrabă de dinainte de nașterea lui Hristos. Acestea erau construcții luxoase, solide, cu interioare tencuite, în culori deschise”, a spus Nikolov.
Anul viitor, echipa intenționează să excaveze mai adânc în movilă și să studieze rămășițele ambelor case în detaliu.
Arheologul este de părere că proprietarul lor avea legături cu producția de sare; „un om foarte bogat, după cum o demonstrează fragmentele de ceramică elenică frumoasă, extrem de scumpă la acea vreme, și ofrandele abundente găsite în gropile rituale”.
Echipa lui Nikolov se concentrează în principal pe straturile preistorice. În această vară, arheologii au lucrat la partea de sud a movilei antice, unde au găsit rămășițele unor case, în mare parte cu două etaje. Una dintre clădirile excavate, o structură pătrată cu șanțuri neobișnuit de adânci, datează probabil chiar de la sfârșitul perioadei calcolitice, când schimbările climatice au determinat abandonarea așezării.
„Ceea ce este ciudat”, a spus Nikolov, „este cât de adânci sunt fundațiile. Se pot vedea găurile pentru stâlpii de lemn care susțineau structura. Probabil era o clădire cu două etaje, ca și celelalte, dar n-am mai văzut niciodată până acum șanțuri ca acestea”.
În timpul lucrărilor din acest sezon au fost descoperite numeroase artefacte, inclusiv ceramică frumos lucrată, o parte din aceasta fiind deja restaurată. Deoarece producția de sare era principala îndeletnicire a așezării, locuitorii acesteia erau bogați și cultivați, cu o cultură materială avansată.
Unele dintre obiectele de ceramică erau fabricate local, însă Nikolov este de părere că majoritatea au fost comandate de la meșteri din satele din apropiere, deoarece producătorii de sare probabil nu dispuneau de timp pentru a se îndeletnici cu olăritul.
Populația așezării este estimată la aproximativ 400 de persoane, inclusiv copii. Ei erau ocupați cu producția de sare, apărarea așezării și întreținerea fortificațiilor. „Această comunitate preistorică infirmă ideea că forța de muncă angajată a apărut doar odată cu capitalismul”, a spus Nikolov. El crede că producătorii de sare angajau muncitori din comunitățile vecine, pe care îi plăteau în sare.
Săpăturile au confirmat că așezarea fortificată era atacată periodic. Au fost găsite numeroase vârfuri de săgeată, ceea ce arată că alții râvneau la comerțul său profitabil. Nu există nicio dovadă că aceasta a fost capturată vreodată.
Descoperirile indică, de asemenea, că au existat cel puțin două clanuri distincte, ceea ce reiese din instalațiile de producție a sării. Fiecare clan avea propria producție, de vânzarea căreia probabil că se ocupa.
Aceste descoperiri, a spus Nikolov, contestă teoria convențională referitoare la momentul în care oamenii au dezvoltat pentru prima dată sentimentul de proprietate. „Proprietatea personală, nu proprietatea privată, a apărut în această perioadă”, a adăugat el.
Printre cele mai fascinante descoperiri din acest an s-au numărat sacrificiile de construcție, unice, datând de la jumătatea mileniului al V-lea î.Hr., a declarat Nikolov.
Oamenii se simțeau profund conectați cu natura și înconjurau ritualic spațiul, înainte de a-și construi o casă, arând un cerc magic în jurul acestuia. Viitorii locuitori căutau armonia cu spiritul gospodăriei care păzea locul, oferind sacrificii pentru a-i asigura protecția. Acestea nu erau sacrificii umane, ci obiecte, hrană sau rămășițe de animale.
Pentru prima dată, arheologii au găsit o casă care conținea mai multe astfel de sacrificii de construcție. „Nu știm de ce au fost necesare atât de multe”, a adăugat Nikolov. O ofrandă includea un craniu, posibil aparținând unui cerb și un corn, vase ceramice și un topor de silex. Într-o altă locație au fost găsite obiecte frumoase de ceramică. O a treia includea oasele unui câine, peste 20 de unelte de silex și trei dalte și topoare mici de piatră. Casa a aparținut unei singure familii, iar motivul pentru care necesita atât de multe ofrande rămâne un mister, a spus Nikolov, adăugând că nu a mai văzut niciodată așa ceva.
În mod tradițional, ofrandele erau plasate sub podea, înaintea construirii casei. În acest caz, însă, zona fusese curățată ritualic cu foc, un lucru rar.
O altă descoperire neobișnuită a fost o figurină de lut plasată în podeaua unei alte case, un cap cu urechi și două găuri, semănând cu un chip mic și furios, asemănător cu emoticoanele din zilele noastre, a spus Nikolov.
Arheologii au descoperit dovezi referitoare la modul în care oamenii antici foloseau ocrul roșu pentru a decora ceramica și pentru a picta pereții. Mai întâi îl măcinau și îl amestecau, posibil cu apă, apoi îl turnau în matrițe și îl lăsau să se usuce. Astfel, rezulta ceva asemănător cretei, pentru desen și decorare. Au fost găsite unele fragmente din ceva ce ar fi putut fi picturi murale, însă acestea sunt prea fragmentate și neclare.
Una dintre enigmele care persistă pentru șeful echipei de excavare este modul în care acești oameni au construit case atât de înalte, cu două și chiar trei etaje și tipul de grinzi de susținere folosite.
Anul acesta, arheologii au continuat să studieze un cuptor, cu o greutate de peste o tonă, găsit la etajul al doilea al unei clădiri. Chiar și fără acesta, nu este clar cum reușea structura să suporte sarcina, podelele fiind tencuite anual cu straturi de lut, uneori peste 50. Nikolov a declarat că i-a întrebat pe inginerii moderni cum cred că au reușit să facă acest lucru colegii lor din urmă cu 7.000 de ani, însă încă nu a primit un răspuns.
Un mister a fost rezolvat: scopul unor vase rotunde, neobișnuite, în formă de pasăre, cu guri de scurgere, care i-au nedumerit pe arheologi. Nikolov a găsit răspunsul în publicații vechi de un secol despre construcția salinelor moderne de lângă Provadia. Instalațiile antice erau masive, producând până la cinci tone de sare. Misterioasele vase, prevăzute cu mânere de lemn, erau utilizate pentru a turna saramură în timpul producției, în vederea obținerii sării de înaltă calitate.
„Provadia-Solnitsata este un monument unic al preistoriei europene”, a spus Nikolov.
Arheologii se concentrează nu doar pe săpături, ci și pe conservarea și prezentarea publică a sitului. „Este un sit arheologic activ, dar îi primim pe vizitatori, le oferim ghid și le spunem povestea”, a declarat el.
Mai sunt încă multe de făcut, iar situl conține informații neprețuite, care trebuie împărtășite.
Situl preistoric Provadia-Solnitsata este cel mai vechi centru de producție a sării din Europa (5600-4350 î.Hr.), care s-a transformat în primul centru urban preistoric cunoscut de pe continent.
Solnitsata va face parte din viitorul „Ruta europeană a patrimoniului sării”, un coridor cultural care scoate în evidență centre antice de producție a sării, a adăugat Nikolov.
Rețeaua, care leagă situri din Polonia, România, Serbia, Ungaria, Germania, Franța și Italia, este dezvoltată în parteneriat cu Institutul European al Traseelor Culturale (Luxemburg) al Consiliului Europei. Proiectul ar putea deveni realitate în doi ani, este de părere Nikolov.
