Cea mai veche dovadă genetică a existenței bacteriei Treponema pallidum, agentul patogen responsabil pentru sifilis și alte boli cronice ale pielii, a fost identificată într-un schelet uman vechi de aproximativ 5.500 de ani, descoperit în Columbia.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Descoperirea susține ipoteza potrivit căreia sifilisul își are originea în Americi, potrivit unui studiu publicat pe 22 ianuarie în revista Science, citat de Live Science.
Analizele genetice realizate asupra rămășițelor arată că individul era infectat cu o tulpină de T. pallidum necunoscută anterior, ceea ce adaugă noi date într-o dezbatere științifică veche de secole privind originea și evoluția sifilisului. Cercetătorii subliniază că această descoperire împinge cu mii de ani înapoi asocierea bacteriei cu populațiile umane.
Originea sifilisului a fost intens disputată încă din perioada modernă timpurie. Prima epidemie documentată a avut loc în Europa la sfârșitul secolului al XV-lea, iar teoriile inițiale au oscilat între ideea că boala a fost adusă în Lumea Nouă de europeni sau, dimpotrivă, că a fost transportată în Europa de către echipajele lui Cristofor Columb, după contactul cu Americile.
Studii genetice mai recente au identificat T. pallidum în rămășițe umane din Chile, datate în jurul anului 1000 d.Hr., precum și în schelete din Brazilia, vechi de peste 2.000 de ani, indicând că bacteria circula în Americi cu mult înainte de expedițiile europene. Noul studiu merge însă semnificativ mai departe, prin recuperarea celui mai vechi genom complet de T. pallidum identificat până în prezent.
Genomul a fost extras din scheletul unui vânător-culegător de vârstă mijlocie, care a trăit și a murit în Columbia în urmă cu aproximativ 5.500 de ani. „Rezultatele noastre împing înapoi asocierea T. pallidum cu oamenii cu mii de ani”, a declarat autorul principal al studiului, Davide Bozzi, biolog la Universitatea din Lausanne.
În mod obișnuit, recuperarea genomurilor antice de Treponema este extrem de dificilă și se realizează mai ales din schelete care prezintă leziuni osoase caracteristice bolilor treponemale, asociate stadiilor avansate ale infecției. În mod surprinzător, scheletul analizat nu prezenta astfel de leziuni evidente, deși în aceeași zonă au fost identificate alte rămășițe cu urme osoase sugestive pentru aceste boli.
Analiza genomică a arătat că tulpina descoperită, denumită TE1-3, reprezintă o linie distinctă față de toate subspeciile cunoscute de T. pallidum. Pe baza diferențelor genetice, cercetătorii estimează că această linie s-a separat de tulpinile actuale în urmă cu aproximativ 13.700 de ani, sugerând că bacteriile treponemale circulau și se diversificau în Americi cu mult mai devreme decât se credea anterior.
Totuși, descoperirea nu clarifică dacă aceste forme timpurii de Treponema erau transmise pe cale sexuală, așa cum se întâmplă în cazul sifilisului veneric. „Dovezile genomice actuale nu rezolvă dezbaterea de lungă durată privind originea formelor specifice ale bolii, dar arată existența unei istorii evolutive îndelungate a agenților patogeni treponemali în Americi”, a declarat Elizabeth Nelson, co-autoare a studiului și antropolog molecular la Universitatea Metodistă de Sud din Dallas.
Într-un articol de perspectivă publicat tot în Science, antropologii Molly Zuckerman și Lydia Bailey, care nu au fost implicați în cercetare, afirmă că noile date „indică o origine a sifilisului în cele două Americi, mai degrabă decât în Europa”. Ele subliniază că compararea genomurilor antice cu datele genetice moderne ar putea contribui atât la o mai bună înțelegere a istoriei bolilor infecțioase, cât și la reformularea strategiilor de control al sifilisului, care a cunoscut o recrudescență la nivel global în ultimul deceniu.
Potrivit acestora, sifilisul din secolul al XV-lea ar putea fi considerat prima boală infecțioasă cu adevărat globalizată, un precursor al pandemiilor moderne, de la HIV/SIDA la COVID-19. Descoperirea subliniază, totodată, potențialul paleogenomicii de a oferi informații esențiale despre evoluția agenților patogeni și riscurile pentru sănătatea populațiilor din trecut și din prezent.
