Groenlanda, cea mai mare insulă de pe planetă, se află în centrul unei ecuații geopolitice și economice tot mai tensionate. Sub calota sa glaciară, care acoperă peste 80% din suprafață, se ascund unele dintre cele mai bogate rezerve de resurse naturale din lume, de la petrol și gaze naturale la metale critice indispensabile tranziției energetice globale, informează The Conversation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit estimărilor geologice, Groenlanda adăpostește cantități impresionante de materii prime critice, precum litiul și pământurile rare, esențiale pentru baterii, turbine eoliene, vehicule electrice și electronica avansată. Trei mari zăcăminte de pământuri rare, aflate adânc sub gheață, ar putea fi printre cele mai mari din lume ca volum, cu un potențial major pentru industriile viitorului.
Bogăția resurselor Groenlandei a atras atenția marilor puteri
Atât Danemarca, care administrează teritoriul, cât și Statele Unite au investit masiv în cercetări menite să evalueze fezabilitatea economică și impactul de mediu al exploatării miniere și energetice. Serviciul Geologic al SUA estimează că doar nord-estul continental al Groenlandei ar conține aproximativ 31 de miliarde de barili de petrol, o cantitate comparabilă cu totalul rezervelor de țiței ale Statelor Unite.
Paradoxal, cea mai mare parte a acestor resurse se află în zone inaccesibile. Suprafețele lipsite de gheață, deși aproape de două ori mai mari decât Regatul Unit, reprezintă mai puțin de o cincime din insulă. Această realitate alimentează ipoteza existenței unor rezerve uriașe încă nedescoperite sub calota glaciară.
O istorie geologică rar întâlnită
Explicația pentru concentrația excepțională de resurse naturale din Groenlanda se află în istoria sa geologică, întinsă pe parcursul a aproximativ 4 miliarde de ani. Insula reunește unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ, depozite de fier de dimensiuni impresionante și formațiuni de kimberlit purtătoare de diamante, identificate încă din anii 1970, dar neexploatate din cauza dificultăților logistice extreme.
Din punct de vedere geologic, Groenlanda este un caz aproape unic. Aici au avut loc toate cele trei procese majore care generează resurse naturale: formarea munților, a rifturilor și activitatea vulcanică intensă. Această combinație rară a permis acumularea unei game extrem de variate de minerale, de la aur și pietre prețioase până la grafit, un material cheie pentru bateriile cu litiu.
O mare parte din resursele energetice și minerale ale Groenlandei provin din perioadele de formare a rifturilor, inclusiv din procesul care a dus la formarea Oceanului Atlantic, în urmă cu peste 200 de milioane de ani. Bazinele sedimentare continentale, precum Jameson Land, sunt considerate analoage celor de pe platoul continental al Norvegiei, bogat în hidrocarburi, însă costurile extrem de ridicate au frânat până acum explorarea comercială.
Pământurile rare, cheia tranziției energetice
Groenlanda ar putea juca un rol decisiv și pe piața globală a pământurilor rare, un sector dominat în prezent de China. Rezervele subglaciare de disprosiu și neodim ar putea acoperi peste un sfert din cererea globală estimată pentru viitor, cu un volum total de aproape 40 de milioane de tone.
Aceste elemente sunt considerate printre cele mai valoroase și mai greu de obținut, și sunt indispensabile pentru magneții de mare putere utilizați în turbine eoliene, motoare electrice și aplicații nucleare. Exploatarea unor zăcăminte precum Kvanefield, din sudul Groenlandei, ar putea avea un impact major asupra echilibrului global al pieței de pământuri rare.
Dilema climatică
Ironia este că accesul tot mai mare la aceste resurse este facilitat de schimbările climatice. Din 1995 până în prezent, o suprafață de gheață comparabilă cu dimensiunea Albaniei s-a topit, iar ritmul este în creștere. Noile tehnologii de prospecțiune, precum radarul de penetrare a solului, permit cartografierea precisă a rocilor aflate sub până la 2 kilometri de gheață, și oferă astfel indicii clare despre bogățiile ascunse dedesubt.
Dar această „fereastră de oportunitate” ridică o dilemă profundă. Exploatarea resurselor ar putea accelera tranziția energetică globală, dar ar contribui, în același timp, la degradarea unui ecosistem extrem de fragil și la creșterea nivelului mărilor, care amenință comunitățile de coastă ale Groenlandei.
În prezent, activitățile de minerit și extracție sunt strict reglementate de autoritățile locale, pe baza unor cadre legislative introduse încă din anii 1970. Cu toate acestea, presiunile pentru relaxarea acestor reguli sunt în creștere, alimentate de interesul strategic tot mai evident al Statelor Unite și de competiția globală pentru resursele esențiale ale viitorului.
