Insuficiența cardiacă grăbește îmbătrânirea cognitivă: un nou semnal de alarmă pentru sistemul medical. Un nou studiu arată că persoanele cu insuficiență cardiacă prezintă un risc semnificativ crescut de declin cognitiv accelerat. Conform cercetării, această pierdere a capacităților cognitive începe chiar din momentul diagnosticului și se accentuează semnificativ în anii următori. Descoperirile subliniază importanța evaluării cognitive timpurii în rândul pacienților cu insuficiență cardiacă și a adaptării planului de tratament la capacitatea acestora de înțelegere și decizie, transmite News.ro.
Peste șase milioane de americani suferă de insuficiență cardiacă și sunt expuși unui risc crescut de a-și pierde abilitățile cognitive mai devreme în viață, sugerează un nou studiu, condus de Facultatea de Medicină a Universității din Michigan (U-M).
Potrivit acestuia, pacienții cu insuficiență cardiacă își pierd capacitățile cognitive cu până la 10 ani mai devreme decât restul populației.
Echipa de cercetare a analizat abilitățile cognitive ale aproape 30.000 de adulți de-a lungul timpului, comparându-i pe cei care au dezvoltat insuficiență cardiacă cu cei care nu au avut această afecțiune.
Cercetătorii au descoperit că insuficiența cardiacă este asociată cu o scădere semnificativă a funcțiilor cognitive chiar din momentul diagnosticului.
Cogniția globală și funcționarea executivă au continuat să se deterioreze mai rapid de-a lungul anilor care au urmat diagnosticului, pacienții cu această afecțiune ajungând să îmbătrânească mental echivalentul a 10 ani în doar șapte ani de la diagnostic.
Rezultatele au fost publicate în revista Circulation: Heart Failure.
„Insuficiența cardiacă este o boală care nu dispare niciodată, iar tratamentul său se bazează în mare parte pe capacitatea pacientului de a urma instrucțiuni specifice, de a-și monitoriza simptomele și de a gestiona numeroase medicamente”, a declarat joi dr. Supriya Shore, autor principal și profesor asistent clinic de medicină internă – cardiologie la Facultatea de Medicină a U-M, într-un comunicat.
Observarea acestui declin cognitiv în rândul pacienților și agravarea acestuia în timp ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru furnizorii de servicii medicale, care să evalueze capacitatea cognitivă a pacientului încă de la început și să o ia în considerare în planul de tratament, a subliniat ea.
Factorii de risc obișnuiți pentru afectarea cognitivă, precum hipertensiunea arterială sau infarctul miocardic, nu au explicat declinul accelerat observat la participanții cu insuficiență cardiacă, conform studiului.
Cea mai mare scădere a cogniției globale – o combinație de mai multe funcții cognitive, precum atenția și rezolvarea de probleme – a fost observată în rândul adulților în vârstă, femeilor și participanților albi.
Cercetătorii afirmă că, pe baza acestor date, adulții cu insuficiență cardiacă ajung la un nivel semnificativ de deteriorare cognitivă cu aproape șase ani mai devreme decât cei fără această afecțiune.
Funcțiile executive ar începe să se deterioreze cu aproximativ patru ani și jumătate mai devreme.
„Monitorizarea cognitivă regulată a adulților în vârstă cu insuficiență cardiacă ar ajuta la identificarea timpurie a persoanelor cu semne incipiente de declin cognitiv care necesită îngrijire suplimentară”, a completat dr. Deborah A. Levine, autor principal și profesor de medicină internă și neurologie la U-M.
Cercetătorii au subliniat că este nevoie de o mai bună înțelegere a mecanismelor care determină declinul cognitiv accelerat după apariția insuficienței cardiace, pentru a dezvolta intervenții care să-l oprească sau să-l încetinească.
Deciziile legate de tratament, subliniază dr. Shore, sunt complexe și depind în mare măsură de capacitatea cognitivă a pacientului.
Aceste concluzii oferă o explicație suplimentară pentru rezultatele unui studiu calitativ realizat în 2024 de echipa lui Shore, care a constatat că majoritatea pacienților cu insuficiență cardiacă aveau o înțelegere deficitară a propriului prognostic. Pe de altă parte, îngrijitorii puteau observa când starea de sănătate a pacientului se deteriora.
Unii participanți au spus că medicii lor evitau aceste conversații, în timp ce alții au menționat că erau derutați de jargonul medical folosit de furnizori.
„Majoritatea persoanelor cu insuficiență cardiacă, precum și cei care le oferă îngrijire, își doresc ca discuțiile despre prognostic să înceapă devreme în cursul bolii și să fie repetate periodic, folosind un limbaj centrat pe pacient”, a precizat dr. Shore.
„Vor să vorbească deschis despre calitatea vieții și estimările privind supraviețuirea. Chiar dacă aceste conversații sunt dificile, oamenii vor să știe. Având în vedere ceea ce știm acum despre ritmul declinului cognitiv în rândul acestor pacienți, este absolut esențial să-i abordăm ținând cont de realitatea lor, cu claritate și compasiune, pentru a îmbunătăți îngrijirea globală în insuficiența cardiacă”, a mai precizat specialistul.
