O echipă de cercetători de la Institut de Paléontologie Humaine, Paris, a stabilit o vârstă minimă precisă pentru un craniu aproape complet descoperit în Peștera Petralona din Grecia, fosilă care i-a nedumerit pe oamenii de știință încă de la descoperirea sa în 1960, anunță Phys.org.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Descoperit de către un localnic, craniul era încrustat în calcitul peșterii, la circa 30m de centimetri deasupra solului. Misterul său, care persistă până astăzi, stă însă în atribuirea sa unei specii umane clar definite.
O fosilă complet atipică
Și asta pentru că, deși aparține clar genului Homo, acesta diferă semnificativ atât de neanderthalieni, cât și de oamenii moderni. Un alt aspect care a adâncit misterul neobișnuitei fosile umane a fost acela legat de dificultățile privind datarea sa.
Estimările anterioare variau între aproximativ 170.000 și 700.000 de ani, ceea ce oferea o fereastră de timp uriașă, implicit nu puteae clarifica niciunul dintre misterele amintite. O datare efectuată în anul 1992 a indicat un interval de timp de 160.000 și cel puțin 350.000 de ani.
În studiul „New U-series dates on the Petralona cranium”, publicat în revista Journal of Human Evolution, cercetătorii francezi prezintă însă noi date obținute pe calcarul format direct pe craniu, ceea ce oferă informații cruciale despre vârsta fosilei.
Cercetătorii au folosit metoda U-series, bazată pe descompunerea naturală a izotopilor de uraniu în toriu
Probele au inclus calcarul de pe craniu, precum și speleoteme și depuneri calcitice din diferite zone ale peșterii, iar rezultatele au confirmat o vârstă minimă de 286.000 ± 9.000 de ani.
Aceasta reprezintă vârsta la care calcarul a început să se formeze pe craniu, dar craniul ar fi putut rămâne în peșteră mult mai mult timp. Alte analize stratigrafice sugerează că vârsta maximă a craniului ar putea ajunge la aproximativ 539.000 de ani, dacă acesta a fost atașat inițial de perete.
Un grup uman distinct
Cercetătorii au concluzionat că homininul din Petralona aparține unui grup distinct, mai primitiv decât Homo sapiens și neanderthalienii. Asta readuce în discuție o ipoteză controversată, lansată în urmă cu aproape două decenii, care susține că Omul de Neanderthal, mai degrabă decât o unică linie umană care a populat Europa, a fost, mai degrabă, singurul supraviețuitor dintr-o multitudine de specii sau subspecii umane care populau acest continent.
Supraviețuitor prin excelență, Homo neanderthalensis și-a găsit sfârșitul acum circa 40.000 de ani (după ultimele datări), pe fondul unui cumul de factori. Pe de o parte factorii climatici, care au redus drastic numărul indivizilor care aparțineau acestei specii, iar pe de alta concurența cu specia Homo sapiens, care își făcuse apariția în Europa acum circa 47.000 de ani.
În ceea ce privește craniul de la Petralona, acesta, deși atribuit mai nou unei linii umane complet necunoscute, nu face decât să indice un trecut îndepărtat al Europei cu mult mai complex și mai diversificat din punct de vedere al speciilor umane existente la acea vreme, decât indicau datele obținute până acum.
