Coroana Soarelui, stratul său exterior extrem de fierbinte, a fost mult timp un mister pentru oamenii de ştiinţă. Temperaturile din această regiune depăşesc un milion de grade Celsius, iar în timpul erupţiilor solare, eliberări violente de energie magnetică pot determina plasma să se răcească brusc și să se condenseze în picături dense, care cad spre suprafaţa vizibilă a Soarelui. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „ploaie coronală”.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
De zeci de ani însă, modelele solare existente nu reuşeau să explice viteza cu care această răcire are loc. Modelele tradiţionale presupuneau că distribuţia elementelor din coroană rămâne constantă, ceea ce făcea calculele mai uşoare, dar nu reflecta realitatea. Teoriile anterioare sugerau că formarea ploii coronale ar necesita încălzire de ore sau zile, deşi erupţiile solare se desfăşoară în doar câteva minute.
Elementele se mișcă în coroană
Descoperirea a fost făcută de Luke Benavitz, student absolvent, împreună cu astronomul Jeffrey Reep, ambii de la Institutul de Astronomie al Universităţii din Hawaii, publicată în Astrophysical Journal. Concluzia lor? Distribuţia elementelor, precum fierul, nu este uniformă în coroană, ci se modifică constant în funcţie de condiţii. Când aceste variaţii sunt incluse în modele, ploaia coronală se formează pe scara de timp observată efectiv în timpul erupţiilor solare.
„Fizica prinde viaţă într-un mod care corespunde realităţii. Este un pas uriaş în înţelegerea mecanismelor de încălzire şi răcire din coroana solară”, a explicat Benavitz.
Implicaţii pentru prognoza furtunilor solare
Această descoperire are consecinţe importante pentru studiul Soarelui şi pentru predicţia furtunilor solare, care pot afecta sateliţi, reţele electrice şi sisteme de comunicaţii pe Pământ. Înţelegerea dinamicii elementelor din coroană oferă cercetătorilor noi instrumente pentru a modela comportamentul Soarelui mai precis decât până acum.
„Adesea, cele mai importante descoperiri ştiinţifice nu vin din observarea unor fenomene complet noi, ci din realizarea faptului că unele presupuneri vechi erau greşite”, a comentat Reep.
