După ani întregi de promisiuni despre un viitor spectaculos pe orbita joasă a Pământului, Rusia pare pregătită să facă un pas care rezumă perfect dificultățile actuale ale programului său spațial. Mai exact, viitoarea Stație Orbitală Rusă (ROS) nu va fi, de fapt, una complet nouă, ci va fi construită în jurul segmentului rusesc al Stației Spațiale Internaționale (SSI), aflat deja pe orbită de decenii, anunță Ars Technica.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Pentru mult timp, oficialii ruși au prezentat ROS ca pe simbolul renașterii explorării spațiale cu echipaj uman după retragerea SSI. Planurile inițiale prevedeau lansarea primelor module în 2027 și ocuparea stației de către cosmonauți începând cu 2028.
În forma sa finală, estimată pentru mijlocul anilor 2030, ROS ar fi trebuit să cuprindă șapte module complet noi, unele dintre ele extrem de avansate tehnologic, inclusiv posibilitatea unui habitat privat destinat turiștilor spațiali. Stația urma să fie atât de sofisticată încât să poată funcționa autonom timp de luni de zile.
Un element-cheie al acestui proiect era orbita
Spre deosebire de SSI, ROS trebuia să fie plasată pe o orbită polară, la aproximativ 400 de kilometri altitudine, care să permită survolarea întregului teritoriu al Rusiei. Dincolo de utilitatea strategică, această alegere avea și o puternică dimensiune simbolică.
Cosmonauții ruși nu ar mai fi depins de cosmodromul Baikonur din Kazahstan, ci ar fi putut ajunge la stație direct de la noul cosmodrom Vostocinîi, construit în estul Rusiei tocmai pentru a reduce dependența de infrastructura străină.
„Noul” ROS va fi, de fapt, vechea SSI
Această viziune ambițioasă a fost însă serios zdruncinată de un anunț făcut recent de Oleg Orlov, directorul Institutului pentru Probleme Biomedicale al Academiei Ruse de Științe. Potrivit acestuia, ROS nu va mai fi alcătuită exclusiv din module noi. Dimpotrivă, nucleul stației va fi chiar segmentul rusesc al Stației Spațiale Internaționale.
„Consiliul Științific și Tehnic al Roscosmos a susținut această propunere și a aprobat desfășurarea unei stații orbitale ruse pe baza segmentului rusesc al SSI”, a declarat Orlov, potrivit presei ruse.
Anunțul vine să clarifice și o declarație făcută anterior de prim-vicepremierul Denis Manturov, care a precizat că Rusia a decis să plaseze ROS pe o orbită cu o înclinație de 51,6 grade, exact aceeași orbită pe care se află SSI. Inițial, se lua în calcul o orbită polară, cu o înclinație de 96 de grade. Orbita actuală este, însă, mult mai ușor accesibilă de la Baikonur, nu de la Vostocinîi, ceea ce schimbă fundamental rațiunea strategică a proiectului.
În practică, planul ar presupune ca, în jurul anului 2030, segmentul rusesc al SSI să se desprindă de partea controlată de Statele Unite și de ceilalți parteneri internaționali. Segmentul occidental al stației ar urma să fie ghidat spre o reintrare controlată în atmosferă, o misiune pentru care NASA intenționează să folosească o capsulă SpaceX Dragon, în timp ce modulele rusești ar continua să opereze pe orbită, sub forma noii stații ROS.
Problema este că unele dintre aceste module vor avea, la acel moment, peste 30 de ani de funcționare în spațiu.
Critici dure în Rusia
Decizia a fost întâmpinată cu critici severe chiar în interiorul Rusiei. Cotidianul Novye Izvestia a publicat un articol extrem de critic, în care subliniază contradicțiile evidente ale acestui plan. Publicația amintește că însuși Oleg Orlov avertiza, în 2022, despre problema acumulării periculoase de bacterii și fungi la bordul ISS, rezultate din prezența a sute de astronauți de-a lungul anilor. Aceste microorganisme, spunea el atunci, reprezintă un risc pentru sănătatea echipajelor și contribuie la degradarea echipamentelor electrice.
La acea vreme, aceste argumente erau folosite pentru a justifica finanțarea unei stații complet noi. „Au devenit bacteriile și fungii mai puțin periculoși peste noapte?”, se întreabă ironic jurnaliștii ruși, care sugerează că realitatea financiară a forțat o schimbare radicală de discurs.
În plus, infrastructura îmbătrânită a segmentului rusesc înseamnă deja un consum masiv de timp pentru întreținere. În prezent, cosmonauții ruși petrec aproximativ jumătate din timpul lor pe SSI efectuând reparații și lucrări de mentenanță, în detrimentul activităților științifice.
O comparație incomodă cu restul lumii
Decizia Moscovei vine într-un context global nefavorabil. China operează deja propria stație spațială, Tiangong, construită recent și gândită pentru decenii de utilizare. Statele Unite se pregătesc să înlocuiască SSI cu una sau mai multe stații comerciale, dezvoltate de companii private. India, la rândul său, și-a anunțat intenția de a construi un avanpost orbital propriu în următorii ani.
În acest peisaj, Rusia riscă să rămână singura mare putere spațială care va opera, în esență, o stație „nouă” bazată pe hardware vechi, cu limitări tehnologice evidente. Așa cum notează presa rusă, țara va duce mai departe „moștenirea SSII, cu toate problemele ei”, în timp ce investițiile masive în cosmodromul Vostocinîi își pierd din justificare. În schimb, Kazahstanul va continua să încaseze chirie pentru utilizarea Baikonurului.
Economii forțate și un viitor incert
În esență, decizia pare dictată de constrângeri financiare. Economia rusă, puternic afectată de costurile războiului și de sancțiunile internaționale, nu permite investiții majore în proiecte spațiale civile de anvergură. De altfel, pentru mulți analiști, ROS fusese de la început mai degrabă un proiect teoretic decât unul cu șanse reale de implementare completă.
Totuși, chiar și în acest context, ideea de a construi viitorul programului spațial cu echipaj uman pe baza unor module vechi, care au prezentat deja fisuri și scurgeri, este considerată de mulți drept un semn alarmant.
