Pe măsură ce stelele asemănătoare Soarelui îmbătrânesc și trec prin faza de gigantă roșie, planetele și lunile care le înconjoară sunt supuse unor transformări dramatice. Un nou model teoretic, publicat în revista Astrobiology analizează ce se va întâmpla cu Jupiter și cu luna sa înghețată, Europa, în următoarele miliarde de ani, iar concluziile pot schimba felul în care căutăm viață în alte colțuri ale galaxiei, relatează UniverseToday.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Când Soarele devine uriaș. O privire spre viitor
Când Soarele își va încheia viața peste aproximativ 5-6 miliarde de ani, el nu va exploda într-o supernovă, așa cum o fac stelele masive. În schimb, se va transforma într-o gigantă roșie, apoi va colapsa într-o pitică albă. Pe parcurs, atmosfera sa se va extinde dramatic, iar sistemul solar va deveni de nerecunoscut. Cercetătorii au analizat două scenarii pentru Jupiter:
În primul, planeta ajunge la 2 unități astronomice (AU) de Soarele extins, intrând temporar în noua „zonă locuibilă”.
În al doilea, orbita i se micșorează la 0,8 AU — mult mai aproape de Soare decât se află acum Pământul.
Ambele scenarii sunt valoroase pentru a înțelege cum vor fi afectate nu doar planetele mari, ci și sateliții lor, cum este Europa.
Europa: o lume de gheață aflată la limită
Europa este una dintre cele mai promițătoare candidate pentru viață din sistemul solar, datorită oceanului lichid ascuns sub stratul de gheață. Modelul sugerează că, în timpul expansiunii solare, gheața de la suprafață va începe să sublimeze — adică să treacă direct din stare solidă în gaz — sub efectul radiației intense și al încălzirii.
Jupiter, devenit mai strălucitor, va influența și el această evoluție, iar norii săi superiori s-ar putea transforma în straturi luminoase de vapori de apă. Efectul de albedo al planetei se va schimba, afectând indirect și Europa.
O parte din gheața sublimată va fi pierdută definitiv în spațiu. Dar o altă parte ar putea rămâne temporar legată de micuța lună, oferindu-i o fereastră de câteva sute de mii de ani în care ar putea deveni temporar locuibilă. Este însă destul acest timp pentru ca viața să apară și să evolueze?
Ce ne învață despre alte lumi
Soarta Europei ar putea reflecta un scenariu comun pentru multe alte exoluni și exoplanete care orbitează în jurul stelelor asemănătoare cu Soarele. Studiul sugerează că aceste lumi pot intra temporar în condiții prielnice vieții atunci când steaua lor trece prin faza de gigantă roșie sau devine pitică albă.
Și mai important, aceste pitice albe sunt extrem de stabile și pot rămâne așa miliarde de ani, ceea ce le face excelente „faruri” pentru viitoarele observații astronomice. În plus, unele dintre ele sunt înconjurate de material bogat în apă, un indiciu prețios pentru potențialul habitabil al corpurilor cerești din jurul lor.
