Astronauții care vor participa la misiunea Artemis 2, ce presupune un zbor în jurul Lunii și revenirea pe Pământ, se vor confrunta, fără îndoială, cu riscuri considerabile. Cu toate acestea, NASA evită să prezinte public o evaluare clară a acestor riscuri, potrivit unui material publicat de Space.com și preluat de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Agenția spațială americană a anunțat că analizează posibilitatea lansării misiunii începând cu 1 aprilie, aceasta urmând să aibă o durată de aproximativ 10 zile.
Zborurile spațiale cu echipaj uman implică, în mod inevitabil, un anumit grad de pericol
În cazul Artemis 2, situația este cu atât mai delicată cu cât aceasta va fi doar a doua misiune a programului și prima care transportă astronauți, ceea ce înseamnă că există încă prea puține date pentru a cuantifica precis nivelul de risc.
Oficialii NASA au evitat să ofere cifre concrete. „Nu aș avansa un număr”, a declarat Lori Glaze, administrator asociat interimar al Direcției de Dezvoltare a Sistemelor de Explorare, în cadrul unei conferințe susținute după evaluarea pregătirii misiunii.
Întrebați insistent despre gradul de pericol, reprezentanții agenției au oferit doar repere generale. John Honeycutt, președintele echipei de management Artemis 2, a amintit că, în mod tradițional, primele lansări ale unor rachete noi au o rată de succes de aproximativ 50%. Acesta ar fi fost, teoretic, și cazul misiunii Artemis 1, care însă s-a încheiat cu succes, trimițând capsula Orion fără echipaj pe orbita Lunii și înapoi, la finalul anului 2022.
Programul Artemis nu are un ritm constant
În programele spațiale mature, unde lansările sunt frecvente, riscul de eșec poate coborî la aproximativ 2% (un caz din 50), începând cu a doua sau a treia misiune. Totuși, programul Artemis nu are un ritm constant, existând un interval de circa trei ani și jumătate între primele două lansări.
„Asta înseamnă că nu suntem nici la un risc de 1 din 50 pentru această misiune, dar nici la 1 din 2, cum era la debut”, a explicat Honeycutt, subliniind că NASA evită deliberat estimările probabilistice din cauza lipsei de date relevante.
Estimările sale sunt în linie cu un raport recent al Biroului Inspectorului General al NASA, care indică un risc general de eșec de aproximativ 1 la 30 pentru o misiune Artemis cu echipaj uman pe Lună și de 1 la 40 în faza operațiunilor la suprafața selenară.
Misiunile comerciale către Stația Spațială Internațională au un risc estimat mult mai redus
Prin comparație, misiunile comerciale către Stația Spațială Internațională au un risc estimat mult mai redus, de aproximativ 1 la 200. În schimb, programul Apollo avea un risc de pierdere a echipajului de circa 1 la 10, iar programul navetelor spațiale – deși estimat inițial la 1 la 100 – s-a dovedit ulterior a avea un risc real apropiat de 1 la 10 în primele etape.
Evaluarea acestor riscuri este complicată și de natura diversă a pericolelor implicate în zborurile spațiale. Printre acestea, NASA consideră că micrometeoriții și resturile orbitale reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru misiunile cu echipaj uman.
Cu toate acestea, Honeycutt atrage atenția că astfel de evaluări pot fi înșelătoare, având în vedere raritatea unor incidente majore. El a făcut trimitere la tragediile navetelor Challenger (1986) și Columbia (2003), care au provocat moartea a 14 astronauți, subliniind dificultatea de a evalua corect riscurile pe baza unor evenimente atât de rare, dar cu impact major.
