O echipă internațională de cercetători, coordonată de Universitatea din Geneva, a identificat cea mai îndepărtată galaxie spiralată cunoscută până în prezent. Galaxia, botezată Zhúlóng, a fost observată la doar un miliard de ani după Big Bang și prezintă o structură matură, similară cu cea a Căii Lactee, relatează Phys.org.
Descoperirea a fost realizată cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb (JWST) și a fost publicată recent în revista Astronomy & Astrophysics. Observațiile contrazic ideile tradiționale despre evoluția galaxiilor și sugerează că unele structuri complexe s-au format mult mai devreme decât se credea anterior.
O structură matură într-un Univers tânăr
În perioada timpurie a Universului, galaxiile erau considerate forme primitive, mici, neregulate și haotice. Însă Zhúlóng contrazice această teorie. Deși se află la o distanță echivalentă cu doar 1 miliard de ani după Big Bang, galaxia prezintă un nucleu stelar vechi, un disc vast unde se formează stele și brațe spirale bine conturate.
„Zhúlóng seamănă remarcabil de mult cu Calea Lactee, atât ca formă, cât și ca dimensiuni și masă stelară”, explică dr. Mengyuan Xiao, cercetătoare postdoctorală la Universitatea din Geneva și autoarea principală a studiului. Numele galaxiei provine din mitologia chineză și înseamnă „Dragonul Torță”, o creatură care simbolizează lumina și timpul cosmic.
Galaxia se întinde pe aproximativ 60.000 de ani-lumină și conține peste 100 de miliarde de stele, ceea ce o face una dintre cele mai masive și mai bine structurate galaxii descoperite la o epocă atât de timpurie.
Descoperire întâmplătoare, dar valoroasă
Zhúlóng a fost observată în cadrul sondajului PANORAMIC realizat de JWST, un program extragalactic amplu care folosește observații „paralele pure”. O metodă eficientă prin care telescopul captează imagini din alte regiuni ale cerului în timp ce instrumentul principal este concentrat pe o țintă specifică.
„Acest tip de observații ne permite să cartografiem suprafețe vaste ale cerului, esențial pentru a găsi galaxii masive, care sunt extrem de rare”, explică dr. Christina Williams, astronomă la NOIRLab și coordonatoarea programului PANORAMIC.
Galaxiile spiralate de mari dimensiuni, precum Calea Lactee, se credea că apar după miliarde de ani, în urma fuziunii galaxiilor mai mici. Descoperirea unei astfel de structuri atât de devreme obligă astronomii să reanalizeze modelele actuale de formare galactică.
Următorii pași în cercetare
Pentru a înțelege mai bine originea și evoluția acestei galaxii, cercetătorii plănuiesc observații suplimentare cu JWST și cu radiotelescopul Atacama Large Millimeter Array (ALMA). Acestea vor ajuta la confirmarea caracteristicilor galactice și la reconstruirea istoriei sale de formare.
„Această descoperire arată cât de profund ne schimbă JWST înțelegerea despre Universul timpuriu”, subliniază prof. Pascal Oesch, co-coordonator al proiectului PANORAMIC.
Pe măsură ce continuă explorarea cerului cu noile instrumente spațiale, astronomii speră să descopere și alte galaxii similare, care ar putea rescrie povestea formării primelor structuri cosmice.
