Anul 2025 marchează 50 de ani de la înființarea Agenției Spațiale Europene (ESA). În acest timp, ESA a lansat misiuni spectaculoase și de succes, dar, spre deosebire de alte agenții spațiale care reprezintă un singur stat, ESA este o organizație multinațională, finanțată de 23 de state membre și susținută prin acorduri de cooperare cu alte țări, precum Canada, relatează TheConversation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
ESA operează sonde și sateliți de ultimă generație pentru observarea Pământului, dar și telescoape spațiale care investighează cosmosul îndepărtat. A trimis misiuni robotice spre alte planete, comete și asteroizi, și este activă și în zborul uman în spațiu, și a format astronauți europeni care lucrează pe Stația Spațială Internațională (ISS).
De la vis european la realitate orbitală
Rădăcinile ESA se află în perioada imediat de după al Doilea Război Mondial, când mulți oameni de știință europeni s-au stabilit în SUA sau URSS. Conștienți că proiectele naționale izolate nu puteau concura cu marile puteri spațiale ale vremii, fizicienii Pierre Auger (Franța) și Edoardo Amaldi (Italia) au propus o organizație europeană dedicată cercetării științifice spațiale.
Așa au apărut, în 1962, două agenții precursoare: ELDO, pentru dezvoltarea de rachete, și ESRO, pentru dezvoltarea de misiuni robotice. Cele două s-au unit în 1975, dând naștere ESA.
În 1979, ESA a lansat cu succes primul său satelit sub propria marcă, Cos-B, care observa razele gamma din spațiu. În 1978, a urmat colaborarea cu NASA și Marea Britanie la telescopul International Ultraviolet Explorer, primul care observa Universul în ultraviolet, imposibil de detectat de pe Pământ.
Contribuții remarcabile la misiuni istorice
ESA a participat activ la dezvoltarea telescopului spațial Hubble, lansat în 1990 – contribuind cu unul dintre instrumentele originale (Faint Object Camera) și primele două panouri solare. ESA este și partener în telescopul James Webb, lansat în 2021, unde a furnizat două instrumente-cheie: NIRSpec și MIRI.
Pe lângă telescoape, ESA a derulat misiuni ambițioase în Sistemul Solar. Prima a fost Giotto, care a survolat cometa Halley în 1986 și a fost reactivată în 1992 pentru studierea altei comete. În 2014, sonda Rosetta a intrat pe orbită în jurul cometei 67P și a trimis robotul Philae pe suprafața acesteia, o premieră istorică.
În 2003, Mars Express a ajuns pe orbita Planetei Roșii și continuă să funcționeze, având o durată de viață estimată până în 2034. A transportat și modulul britanic Beagle 2, care, din păcate, nu a mai transmis date după asolizare.
În 2005, ESA a reușit o altă premieră: sonda Huygens a aterizat pe Titan, luna lui Saturn – cel mai îndepărtat loc de pe care a transmis vreodată un aparat uman.
Misiuni dedicate Pământului și sistemelor de navigație
ESA a derulat și misiuni esențiale de observare a Pământului, precum satelitul Envisat (2002–2012) și seria Sentinel, activă din 2014. Acestea ajută la monitorizarea pădurilor, agriculturii, ghețarilor, climei și ozonului. ESA a construit și sistemul de poziționare Galileo, alternativa europeană la GPS.
Parteneriat cu NASA și implicare în zborul uman
ESA este partener al Stației Spațiale Internaționale din 1993. A construit laboratorul Columbus (lansat în 2008) și modulul panoramic Cupola, care le oferă astronauților o vedere uimitoare asupra Pământului. Astronauții europeni sunt prezenți frecvent pe ISS și ar putea participa la misiuni lunare prin programul Artemis al NASA.
Relația cu NASA a fost de regulă fructuoasă, dar nu lipsită de dificultăți. După criza financiară, mai multe misiuni comune au fost anulate. În prezent, misiunea de întoarcere de mostre de pe Marte, ESA–NASA, este din nou sub semnul întrebării, în contextul unui buget american incert.
Provocări și viitor
De la înființare, industria spațială s-a schimbat radical. China, India și Japonia au propriile agenții spațiale puternice, iar competiția este mai acerbă ca niciodată. ESA se confruntă cu presiuni financiare semnificative pentru a rămâne competitivă.
Pentru a face față, agenția își consolidează capacitățile de lansare printr-un spațioport comercial în Norvegia și a prezentat un plan strategic până în 2040. Este cert însă, prin combinarea misiunilor proprii cu colaborări internaționale și parteneriate comerciale, ESA se pregătește să rămână un jucător esențial în explorarea spațiului pentru deceniile viitoare.
