Jupiter, cea mai mare planetă a Sistemului Solar, nu este doar un uriaș gazos care atrage privirile astronomilor de secole. Potrivit unui nou studiu realizat de o echipă de cercetători de la Rice University (SUA), planeta a avut un rol decisiv în formarea arhitecturii Sistemului Solar și chiar în salvarea Pământului de la o distrugere prematură, anunță Universe Today.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Lucrarea, publicată în prestigioasa revistă Science Advances, arată că Jupiter a remodelat discul protoplanetar din care s-au născut planetele, și a creat inele și goluri care au împiedicat materia din interiorul sistemului să fie atrasă de Soare.
„Jupiter a fost atât un gardian, cât și un arhitect cosmic. Creșterea sa rapidă a declanșat un lanț de procese care au permis planetelor solide, inclusiv Pământului, să rămână pe orbite stabile și, cel puțin în cazul nostru, să evolueze spre forme capabile să susțină viața”, explică profesorul Andre Izidoro, coautor al studiului.
Cum a modelat Jupiter începuturile Sistemului Solar
Pentru a înțelege influența gigantului gazos, cercetătorii Baibhav Srivastava și Andre Izidoro au combinat modele hidrodinamice ale creșterii lui Jupiter cu simulări detaliate ale evoluției prafului cosmic. Rezultatele au arătat că, acum circa 4,6 miliarde de ani, gravitația imensă a planetei a destabilizat discul de gaz și praf care înconjura Soarele primordial.
Această perturbare a dus la formarea unor regiuni dense în care particulele nu s-au mai prăbușit spre Soare, ci s-au adunat pentru a forma primele „planetezimale”, fragmente solide din care aveau să se nască ulterior planetele.
„Creșterea timpurie a lui Jupiter a blocat migrația materiei către interiorul Sistemului Solar. În lipsa acestui efect, multe dintre planetele tinere, inclusiv Terra, s-ar fi apropiat mult prea mult de Soare și ar fi fost distruse”, explică autorii.
Meteoriții care spun povestea formării planetelor
Descoperirea cercetătorilor de la Rice University oferă o explicație și pentru un alt mister cosmic. Mai exact, de ce unii meteoriți primitivi s-au format la milioane de ani după primele corpuri solide din sistem.
Acești meteoriți, numiți condriți, conțin mici granule sferice (condrule) formate din materiale topite ce și-au păstrat compoziția chimică inițială. Ei sunt, practic, „capsule ale timpului” care păstrează informații despre condițiile din primele milioane de ani ai Sistemului Solar.
„Condriții ne spun o poveste despre cum Jupiter a creat, prin gravitația sa, condițiile pentru o a doua generație de corpuri solide. Fără acest proces, nu am fi avut dovezile materiale care ne ajută azi să înțelegem începuturile noastre cosmice”, explică Izidoro.
De ce Pământul a rămas pe orbită stabilă
Un alt rezultat notabil al studiului este explicarea poziției actuale a planetelor telurice (Venus, Pământ și Marte) grupate între 0,7 și 1,5 unități astronomice de Soare.
În alte sisteme planetare, observate cu telescoape moderne precum ALMA (Atacama Large Millimeter/submillimeter Array), planetele tinere tind să migreze spre steaua lor. În cazul nostru, Jupiter a întrerupt fluxul de gaz și praf către interior, A stabilizAT orbitele planetelor stâncoase și le-a împiedicat să fie „înghițite” de Soare.
„Ceea ce vedem azi în alte sisteme stelare, inele și goluri în discurile de praf, este exact ceea ce s-a întâmplat și în Sistemul nostru Solar. Urmele acestui proces se păstrează încă în meteoriții care cad pe Pământ”, spune Izidoro.
