De la Isaac Newton citire, gravitația este recunoscută ca una dintre forțele fundamentale ale naturii. O atracție subtilă care ține galaxiile împreună și face planetele să orbiteze. Dar dacă nu este o forță adevărată? Dacă gravitația ar fi doar un efect al unui fenomen mai bizar. Mai exact, dacă universul funcționează ca o simulare computerizată extrem de avansată?
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Această idee radicală nu este doar science fiction. Tot mai mulți oameni de știință cercetează posibilitatea ca realitatea să fie o reprezentare digitală, guvernată de reguli informaționale, nu de legile clasice ale fizicii. Dacă au dreptate, gravitația ar putea fi doar un truc algoritmic de optimizare cosmică, o modalitate prin care universul comprimă datele și funcționează mai eficient, relatează PopularMechanics.
Este reală lumea pe care o percepem?
De la Platon până la Neo din „The Matrix”, omenirea a fost fascinată de întrebarea: este reală lumea pe care o percepem? Recent, ipoteza simulării, ideea că universul nostru ar putea fi o simulare extrem de avansată creată de o civilizație superioară, a câștigat teren în rândul unor cercetători.
Melvin Vopson, fizician la Universitatea Portsmouth din Marea Britanie, lucrează de șase ani la aducerea unei baze științifice pentru această ipoteză filozofică. Într-un articol publicat în aprilie în AIP Advances, el propune un rol nou pentru gravitație: aceasta ar putea reduce „entropia informațională”, adică dezordinea din informația conținută în materie, impunând astfel o formă de ordine în haos.
Pe scurt, entropia măsoară dezordinea. Un spațiu ordonat are entropie scăzută, iar unul dezordonat entropie ridicată. Vopson susține că atunci când obiectele se adună sub influența gravitației, entropia informației lor scade, crescând astfel ordinea. Dacă această idee este corectă, ar putea schimba radical înțelegerea noastră asupra universului și ar oferi indicii importante despre mistere precum energia întunecată, gravitația cuantică sau termodinamica găurilor negre.
Indicii care pot schimba viziunea noastră despre Univers
Interesant este că Vopson nu a pornit de la ideea universului simulat. Cu un trecut în fizica materiei condensate și în dezvoltarea tehnologiilor de stocare digitală la Seagate, studiile sale anterioare despre relația dintre masă, energie și informație l-au condus spre formularea așa,numitei „a doua legi a infodinamicii”. Aceasta propune că entropia informațională scade, ceea ce ar însemna mai puțină energie necesară pentru procesare și stocare a datelor, un contrast cu legile termodinamicii clasice.
Pandemia de COVID-19 a adus și ea un impuls neașteptat pentru teoria lui Vopson. Studiind mutațiile virusului SARS-CoV-2, el a observat că acestea par să reducă entropia informațională, ceea ce ar putea sugera o formă de optimizare internă, ceva ce s-ar potrivi unui univers cu mecanisme avansate de compresie, așa cum ar fi cazul unei simulări.
Teoriile lui Vopson sunt încă speculative
Mai mult, Vopson integrează în studiul său și teoria gravitației entropice, conform căreia gravitația nu ar fi o forță fundamentală, ci un efect emergent al unor legi mai profunde care guvernează informația.
Deși teoriile lui Vopson sunt încă speculative și au nevoie de confirmări riguroase, el subliniază importanța deschiderii dezbaterii publice și științifice pe aceste teme. „Trebuie să publicăm ideile și rezultatele, să le aducem în domeniul public, ca să putem face progres,” spune el.
Această cercetare deschide o punte între filozofie și știință și ne apropie tot mai mult de înțelegerea naturii universului, fie el real sau simulare.
