Oamenii de ştiinţă au reuşit să observe procesul de formare a inelelor în jurul planetoidului Chiron, din clasa micilor obiecte cosmice îngheţate supranumite „centauri”, care orbitează în jurul Soarelui din spaţiul dintre Jupiter şi Neptun, transmite miercuri Reuters care citează un studiu publicat în Astrophysical Journal Letters, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Inelele lui Saturn se numără printre minunile sistemului nostru solar, cu un diametru de aproximativ 280.000 de kilometri. Dar corpurile cereşti mai mici din sistemul solar se laudă, de asemenea, cu inele, care sunt impresionante la propriu, chiar dacă scara lor nu este la fel de mare.
Oamenii de ştiinţă au spus că au observat pentru prima dată un sistem inelar în procesul de formare şi evoluţie, format din patru inele şi material difuz, care înconjoară un mic corp îngheţat numit Chiron care orbitează Soarele între planetele Saturn şi Uranus.
Chiron şi ceilalţi centauri sunt obiecte cosmice ce prezintă deopotrivă caracteristici ale asteroizilor, cât şi ale cometelor.
Numit formal „(2060) Chiron”, acest obiect spaţial are un diametru de aproximativ 200 de kilometri şi are nevoie de aproximativ 50 de ani pentru a finaliza o orbită în jurul Soarelui. Chiron a fost descoperit în 1977. Centaurii sunt compuşi în principal din rocă, gheaţă de apă şi compuşi organici.
În noua cercetare, oamenii de ştiinţă au obţinut cele mai bune date despre Chiron în 2023 folosind un telescop al Observatorului Pico Dos Dias din Brazilia, dar au folosit şi date obţinute în anii 2011, 2018 şi 2022.
Cercetătorii au spus că aceste observaţii au arătat clar că Chiron este înconjurat de inele bine definite – trei inele dense aflate la aproximativ 273 km, 325 km şi respectiv 438 km de centrul lui Chiron şi un al patrulea, la aproximativ 1.400 km de centrul planetoidului. Această ultim inel, detectat pentru prima dată, se află neobişnuit de departe de Chiron şi, conform astronomilor, necesită observaţii suplimentare pentru a fi confirmat ca structură stabilă în jurul planetoidului.
Cele trei inele interioare sunt formate din praf şi gheaţă şi sunt dispuse ca nişte discuri în jurul lui Chiron. Comparând datele din diferitele observaţii ale lui Chiron, cercetătorii au detectat schimbări semnificative în sistemul de inele, dovezi clare că inelele sale evoluează în timp real, potrivit lui Chrystian Luciano Pereira, un cercetător postdoctoral la Observatorul Naţional din Brazilia şi autorul principal al studiului publicat în Astrophysical Journal Letters.
„Acest lucru oferă o perspectivă rară asupra originii şi modului în care evoluează aceste structuri”, a spus Pereira.
Inelele lui Chiron, a adăugat Pereira, sunt probabil compuse în principal din gheaţă de apă amestecată cu cantităţi mici de rocă, precum cele ale lui Saturn. Gheaţa de apă poate juca un rol cheie în stabilitatea acestor sisteme, deoarece proprietăţile sale fizice permit particulelor să rămână separate în loc să se adune la un loc şi să formeze un satelit natural.
Chiron prezintă o activitate ocazională asemănătoare cometelor, ejectând gaze şi praf în spaţiu. În 1993, Chiron a afişat chiar o coadă mică, similară celor de cometă.
Cercetătorii au spus că inelele sale pot fi făcute din materia rezultată dintr-o posibilă coliziune care a distrus o lună mică a lui Chiron sau dintr-o acumulare a altor resturi spaţiale. Alte posibilitate este ca materia din care sunt formate inelele să fie ejectată chiar de Chiron, sau poate o combinaţie a acestor factori.
„Este un sistem în evoluţie care ne va ajuta să înţelegem mecanismele dinamice care guvernează generarea de inele şi sateliţi în jurul corpurilor mici, cu implicaţii potenţiale pentru diverse tipuri de dinamică a discurilor în Univers”, a declarat astronomul Braga Ribas de la Universitatea Federală de Tehnologie-Parana şi Laboratorul Interinstituţional de e-Astronomie din Brazilia, coautor al acestui studiu,.
Toate cele patru planete exterioare ale sistemului solar – Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun – au inele, iar Saturn la are pe cele mai vaste şi mai recognoscibile. Dar astronomii au descoperit din 2014 că şi unele dintre corpurile mai mici din Sistemul Solar pot avea inele. Chiron duce acest număr la patru, alăturându-se colegului „centaur” Chariklo şi celor două lumi îngheţate transneptuniene Haumea şi Quaoar.
„Această diversitate ne aminteşte că formarea inelelor nu este exclusivă pentru planetele mari. Este un proces universal care poate apărea oriunde există condiţiile fizice potrivite „, a precizat Pereira.
Pentru a realiza observaţiile care stau la baza acestui studiu, echipa de astronomi a folosit o metodă de „ocultare stelară”. Cercetătorii au urmărit cum Chiron trecea în faţa unei stele îndepărtate, blocându-i temporar lumina. Măsurând modul în care lumina stelară se diminuează din diferite locaţii de pe Pământ, ei au putut caracteriza mediul din jurul Chiron.
„Putem reconstrui forma şi mediul din jurul obiectului cu precizie la scară de kilometru”, a mai spus Pereira.
