Pentru prima oară în istorie, un astronaut european va zbura spre Lună, iar această onoare îi va reveni unui german. Anunțul a fost făcut de directorul general al Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, în cadrul Consiliului Ministerial al agenției, reuniune în care statele membre decid bugetele și direcțiile strategice ale programelor spațiale, anunță Space.com.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Decizia vine pe fondul contribuției masive a Germaniei la programele spațiale europene. Țara este cel mai mare finanțator ESA, iar o fabrică Airbus din Bremen asamblează European Service Module, modulul esențial care asigură propulsia, energia și sistemele de suport vital ale capsulei Orion, vehiculul ce va transporta astronauții în misiunile lunare Artemis.
Tot în Europa se construiesc și componente pentru Lunar Gateway, viitoarea stație orbitală lunară, realizate de consorții din Franța și Italia. Aceste contribuții au permis ESA să obțină trei locuri în misiunile Artemis.
„Un astronaut european care va călători pentru prima dată dincolo de orbita joasă este o sursă de inspirație pentru țara lui și pentru întreaga Europă”, a declarat Aschbacher.
Cine sunt candidații pentru locul european de pe Artemis 4
Germania are doi astronauți cu experiență în corpul ESA: Alexander Gerst (49 ani) și Matthias Maurer (55 ani), ambii veterani ai Stației Spațiale Internaționale. Gerst a acumulat 362 de zile în spațiu și a condus ISS în 2018, în timp ce Maurer a petrecut 176 de zile pe avanpostul orbital în 2021. Cei doi sunt considerați favoriți pentru locul european în misiunea Artemis 4, planificată pentru a doua jumătate a anului 2028.
Germania mai are doi astronauți în rezervă, Amelie Schoenenwald și Nicola Winter, însă niciunul nu a zburat încă în spațiu, ceea ce îi scoate din cursa imediată pentru acest loc istoric.
Drumul european spre Lună abia începe
Europa a participat în trecut la misiuni de mentenanță ale telescopului Hubble și a avut astronauți în mod constant pe ISS, însă nimeni de pe continent nu a părăsit vreodată vecinătatea Pământului. Schimbarea de scară este enormă. Astronautul european din Artemis 4 va călători 360.000 km, o perspectivă de care nu s-a bucurat până acum niciun european.
„Asta înseamnă că un astronaut european va călători trei zile prin spațiu până când va vedea Pământul ca pe o sferă completă. Este un moment cu adevărat istoric”, a spus Dorothee Bär, ministrul german al Cercetării și Tehnologiei.
NASA a stabilit deja echipajul pentru Artemis 2, care va survola Luna în 2026, dar nu și pentru Artemis 3, prima misiune care va încerca să aselenizeze din nou oameni, în 2027. Primele locuri rezervate europenilor sunt pentru Artemis 4 și 5, programate pentru 2028 și 2030.
Cine ar putea fi primul european care pășește pe Lună
Dacă un german va fi primul european care orbitează Luna, primele urme europene pe sol selenar ar putea aparține unui francez sau unui italian.
Favoritul este francezul Thomas Pesquet (47 ani), unul dintre cei mai experimentați astronauți ai ESA, cu 397 de zile în spațiu și mai multe ieșiri extravehiculare la activ. O altă posibilă candidată este Sophie Adenot, selectată ca astronaut ESA în 2022, care va zbura anul viitor pe ISS într-o misiune lungă, experiență esențială pentru o viitoare misiune lunară.
Italia are la rândul ei doi concurenți puternici, Luca Parmitano și Samantha Cristoforetti, ambii veterani ISS. Parmitano a efectuat una dintre cele mai riscante ieșiri în spațiu din istorie, când casca i s-a umplut cu apă din cauza unui filtru înfundat.
Viitor incert pentru Artemis după misiunea 6
Artemis 6 este planificată cel mai devreme pentru 2031. Dincolo de aceasta, viitorul programului devine incert, având în vedere intenția administrației Trump de a renunța la racheta SLS și capsula Orion în favoarea vehiculelor comerciale. ESA are un acord pentru a produce modulele de serviciu Orion pentru primele șase misiuni. Scenariul se poate schimba însă după aceea.
„Păstrăm opțiunile deschise”, a explicat Daniel Neuenschwander, directorul ESA pentru explorare umană și robotică. Europa își pune speranțele și în Argonaut, viitorul lander lunar european, proiectat pentru transport cargo, care ar putea deveni o monedă de schimb pentru participarea la misiuni selenare ulterioare.
