Startup-ul japonez Space One a înregistrat joi al treilea eșec în încercarea de a lansa o rachetă orbitală, după ce vehiculul său Kairos rocket a fost nevoit să își întrerupă zborul la doar câteva secunde după decolare.
Compania încearcă să devină prima firmă privată din Japonia care plasează un satelit pe orbită, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Lansarea a avut loc la ora locală 11:10 de la baza companiei din prefectura Wakayama, în vestul Japoniei.
Imaginile difuzate de televiziuni au arătat racheta, cu o înălțime de aproximativ 18 metri, ridicându-se de pe rampă, însă la scurt timp aceasta a început să se rotească necontrolat și să cadă înapoi spre sol, în fața spectatorilor adunați în apropierea locului de lansare.
Reprezentanții companiei au declarat că, potrivit primelor evaluări, nu au fost identificate probleme majore la structura rachetei.
„Nicio anomalie majoră nu a fost identificată la vehiculul în sine. Prin urmare, este rezonabil să presupunem că a apărut o problemă la sistemul de întrerupere a zborului”, a declarat Nobuhiro Sekino, vicepreședinte al Space One, în cadrul unei conferințe de presă organizate la câteva ore după incident.
Oficialul companiei a precizat că o investigație completă este în desfășurare.
„Vom analiza cauzele incidentului și dorim să acordăm timpul necesar acestei investigații. În acest moment este dificil să stabilim un calendar pentru o a patra lansare. Prioritatea noastră este să clarificăm ce s-a întâmplat”, a adăugat directorul executiv al startup-ului.
O lansare amânată cu o zi înainte
Cu o zi înainte, miercuri, compania a fost nevoită să anuleze lansarea cu doar câteva secunde înainte de momentul programat. Racheta Kairos transporta mai mulți sateliți, inclusiv unul destinat unui liceu din Tokyo.
Potrivit Space One, decizia de anulare a fost luată după ce sistemul automat de control al lansării a detectat o problemă.
„Cu 28,9 secunde înainte de lansare, în timpul fazei finale de monitorizare automată a rachetei, recepția semnalelor de la sistemul de navigație prin satelit nu s-a stabilizat, ceea ce a dus la suspendarea de urgență a lansării din motive de siguranță”, au explicat reprezentanții companiei.
Programul Kairos a mai avut două tentative eșuate. Prima lansare, din martie 2024, s-a încheiat spectaculos după ce racheta cu combustibil solid a explodat la câteva secunde după decolare. O a doua încercare, realizată câteva luni mai târziu, nu a reușit nici ea să atingă obiectivul.
Startup-ul Space One a fost fondat în 2018 de un consorțiu format din companii japoneze, inclusiv Canon Electronics, IHI Aerospace, grupul de construcții Shimizu Corporation și Development Bank of Japan, o instituție financiară controlată de stat.
Compania speră să dezvolte un serviciu de lansări rapide și relativ ieftine pentru sateliți mici, un model inspirat de succesul companiei americane SpaceX, fondată de Elon Musk, care operează lansări comerciale pentru NASA și pentru United States Department of Defense.
Ambițiile spațiale ale Japoniei
În paralel cu inițiativele private, și agenția spațială japoneză Japan Aerospace Exploration Agency încearcă să își consolideze poziția pe piața lansărilor de sateliți. Noul său lansator H3 rocket a trecut, de asemenea, prin mai multe încercări nereușite înainte de a realiza o lansare reușită în februarie 2024.
Totuși, în decembrie anul trecut, o misiune H3 nu a reușit să plaseze pe orbită un satelit de geolocalizare din cauza unei defecțiuni la motor.
Japonia a înregistrat însă și realizări importante în explorarea spațială. În 2024, agenția spațială a reușit să trimită pe Lună modulul SLIM, devenind astfel a cincea țară care a realizat o aselenizare controlată. Deși landerul a ajuns pe suprafața Lunii într-o poziție neobișnuită, acesta a continuat să transmită date științifice timp de mai multe luni.
În același timp, compania japoneză ispace a încercat anul trecut să devină prima firmă privată din afara Statelor Unite care realizează o aselenizare. Misiunea sa s-a încheiat însă cu un eșec după ce contactul cu modulul Resilience lunar lander a fost pierdut în timpul coborârii finale spre suprafața Lunii, iar vehiculul spațial a fost considerat pierdut.
