Descoperirea făcută de un rover NASA, prezentată într-un studiu, sugerează că, deşi pe Marte puteau curge sporadic râuri, aceasta a fost condamnată să rămână un deşert. Se crede că Marte ar fi avut toate ingredientele necesare pentru apariţia vieţii, inclusiv cel mai esenţial: apa. Suprafaţa celei mai apropiate vecine a Pământului este marcată de urmele unor lacuri şi râuri străvechi, transmite News.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Mai multe rovere, vehicule robotizate, caută acum urme de viaţă care ar fi putut exista acolo cu milioane de ani în urmă.
La începutul acestui an, roverul Curiosity a descoperit o piesă lipsă din puzzle: roci bogate în minerale carbonacee. Acestea sunt de acelaşi tip cu calcarul găsit pe Pământ şi s-au format ca nişte bureţi din dioxidul de carbon capturat din atmosferă.
Un nou studiu, publicat în revista ştiinţifică Nature, a modelat cu exactitate modul în care aceste roci pot schimba înţelegerea noastră asupra trecutului planetei Marte.
Ar fi înregistrat „scurte episoade de habitabilitate în anumite momente şi locuri”, a explicat pentru AFP primul autor al studiului, Edwin Kite, cercetător planetar la Universitatea din Chicago. Dar aceste „oaze” au fost mai degrabă excepţie de la regulă.
Pe Pământ, dioxidul de carbon din atmosferă încălzeşte planeta. Iar pe perioade lungi de timp, acesta este încorporat în rocile carbonice. Înainte ca erupţiile vulcanice să trimită gazul înapoi în atmosferă, creând un ciclu climatic care ajută la menţinerea ciclului apei.
Numai Marte a avut o rată „scăzută” de eliberare a gazelor vulcanice, bogate în carbon, comparativ cu cea a Pământului, a explicat Edwin Kite. Rezultatul a fost un dezechilibru care a lăsat planeta mult mai rece şi mai puţin ospitalieră.
Conform cercetătorilor, scurte perioade de apă lichidă pe Marte au fost urmate de 100 de milioane de ani de deşert, mult prea mult timp pentru ca ceva să supravieţuiască.
Cu toate acestea, cercetătorul nu exclude prezenţa unor buzunare de apă lichidă adânc sub suprafaţă.
Un alt rover NASA, Perseverance, care a aterizat în 2021 într-un alt deltă străveche a planetei, a găsit, de asemenea, urme de roci carbonice la marginea unui lac secat.
Dar pentru a ajunge la finalul poveştii, trebuie să putem studia mostre din aceste roci pe Pământ. Programele spaţiale americane, europene şi chineze au în vedere acest lucru.
În cele din urmă, oamenii de ştiinţă caută răspunsul la una dintre cele mai mari întrebări adresate omenirii: este Pământul singura planetă care adăposteşte viaţă?
Până în prezent, astronomii au descoperit aproximativ 6.000 de planete în afara sistemului solar. Însă toate acestea sunt mult prea îndepărtate pentru a spera că într-o zi vor aduce înapoi mostre.
Acesta este un aspect subliniat de Kite în apărarea unei misiuni care să aducă înapoi mostre de pe Marte. Aceasta ar permite să se stabilească dacă planeta ar fi putut conţine chiar şi microorganisme în perioada în care apa era prezentă. În caz contrar, ar fi un indiciu al dificultăţii de a vedea viaţa apărând în altă parte.
Dimpotrivă, găsirea unor astfel de urme de viaţă trecută în probe „ne-ar spune că apariţia vieţii este uşoară la scară planetară”, potrivit lui Edwine Kite.
