O combinație aparent favorabilă pentru agricultură. niveluri ridicate de dioxid de carbon și temperaturi mai mari, ar putea ascunde un efect neașteptat și periculos, scăderea calității nutriționale a legumelor pe care le consumăm zilnic. Aceasta este concluzia unor cercetări preliminare conduse de Jiata Ugwah Ekele, doctorandă la Liverpool John Moores University, care studiază efectele schimbărilor climatice asupra compoziției nutriționale a plantelor comestibile, potrivit ScienceDaily.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Ne-am obișnuit să măsurăm succesul agriculturii în kilograme de recoltă. Dar dacă ceea ce recoltăm este mai puțin nutritiv, ce am câștigat cu adevărat?”, întreabă Ekele. În centrul studiului ei se află legume cu frunze verzi (rucola și spanac), cultivate în camere speciale cu atmosferă controlată, unde sunt simulate condițiile climatice viitoare ale Marii Britanii. Rezultatele indică o realitate îngrijorătoare. Anume că plantele cresc mai repede, dar conțin mai puține minerale esențiale, proteine și antioxidanți.
Recolte mai mari, dar mai goale de nutrienți
Într-o primă fază, CO₂-ul suplimentar pare să stimuleze creșterea plantelor, fapt care duce la frunze mai mari și o producție mai mare. Dar analiza detaliată a conținutului nutrițional arată că aceste plante pierd o parte importantă din calciu și din compușii antioxidanți.
„După un timp, frunzele par mai bogate în zaharuri, dar devin mai sărace în proteine și micronutrienți esențiali pentru organismul uman”, subliniază Ekele. Când se adaugă și efectele temperaturilor mai ridicate, pierderile devin și mai accentuate, creșterea încetinește, iar calitatea scade și mai mult.
Nu toate legumele reacționează la fel
Un element esențial al studiului este că plantele răspund diferit la acești factori de stres. Unele specii sunt mai sensibile, altele par să reziste mai bine. „Această diversitate ne arată cât de complexă este problema și de ce trebuie să studiem mai mulți factori simultan. Nu putem trage concluzii generale pentru toate culturile”, adaugă cercetătoarea.
Pericol pentru sănătatea publică
Un dezechilibru nutrițional în alimentele de bază poate avea efecte devastatoare. Alimentele cu conținut crescut de zahăr și redus de proteine și minerale pot favoriza apariția obezității, a diabetului de tip 2 și a altor boli metabolice, în special în rândul populațiilor vulnerabile. Mai mult, lipsa de vitamine și antioxidanți slăbește sistemul imunitar și crește riscul de complicații în cazul bolilor deja existente.
„Nu este vorba doar de câte calorii conține o masă, ci și de ce tip de nutrienți oferă. Schimbările climatice pot transforma legumele în alimente aparent sănătoase, dar cu valoare nutritivă diluată”, avertizează Ekele.
Un avertisment global
Chiar dacă simulările vizează climatul viitor al Regatului Unit, concluziile sunt valabile la scară globală. Sistemele agricole din țările dezvoltate se confruntă deja cu fenomene meteorologice imprevizibile, iar regiunile tropicale și subtropicale, unde agricultura de subzistență este dominantă, sunt și mai expuse efectelor cumulate ale secetei, dăunătorilor și degradării solului.
Pentru Ekele, soluția nu stă doar în tehnologie, ci într-o regândire a sistemului alimentar: „Trebuie să construim un sistem care nu doar să producă mai mult, ci și mai bine. Hrana înseamnă mai mult decât calorii, este fundația sănătății noastre și a capacității noastre de a ne adapta la un climat în schimbare”.
