Una dintre cele mai spectaculoase explozii stelare observate vreodată ar putea avea o origine cu totul neașteptată. Un studiu publicat pe platforma ArXiv de către o echipă de astronomi chinezi susține că supernova descoperită în 1604 de Johannes Kepler, și care i-a purtat ulterior numele, ar putea proveni, de fapt, dintr-o altă galaxie, potrivit NewScientist.
Johannes Kepler, celebrul astronom german care a formulat primele legi ale mișcării planetelor, a observat atunci o stea extrem de luminoasă care apăruse brusc pe cer. A urmărit-o timp de un an, pe măsură ce strălucirea ei se estompa. Abia mai târziu, astronomii aveau să înțeleagă că ceea ce văzuse Kepler fusese o supernovă, moartea violentă a unei stele care explodează și împrăștie gaz fierbinte în spațiu.
Mișcarea nu se potrivește cu niciuna dintre traiectoriile tipice ale stelelor născute în Calea Lactee
În anii ’70, cercetătorii au descoperit că norul de gaz rezultat, numit „rest de supernovă”, se îndepărta cu mare viteză de centrul galaxiei noastre. Noua analiză, realizată de o echipă de la Universitatea Nanjing din China, arată că mișcarea acestui rest stelar este atât de neobișnuită, încât nu se potrivește cu niciuna dintre traiectoriile tipice ale stelelor născute în Calea Lactee.
„Se știa de ceva timp că această supernovă are o mișcare ciudată. Se îndepărtează rapid de centrul galaxiei și se îndreaptă spre noi”, explică astrofiziciana Ping Zhou, autoarea principală a studiului. „Analiza noastră sugerează că ar fi putut proveni dintr-o galaxie-satelit mai mică, care s-a ciocnit cu Calea Lactee acum mult timp”.
Un rezident al unei alte galaxii absorbit de Calea Lactee
Echipa a folosit datele de la telescopul spațial Gaia, care monitorizează mișcarea a miliarde de stele. Comparând traiectoria Supernovei lui Kepler cu cea a stelelor vecine, cercetătorii au constatat că aceasta se deplasa într-o direcție complet diferită, cu o viteză mult mai mare. Aceste date sugerează că supernova ar fi un „străin cosmic”, un rezident al unei alte galaxii absorbit de Calea Lactee în trecutul îndepărtat.
Mai mult, cercetătorii au estimat că astfel de supernove „extraterestre” s-ar putea produce în galaxia noastră o dată la aproximativ 60.000 de ani, ceea ce ar însemna că 1 din 100 de supernove observate în Calea Lactee ar fi de fapt un import cosmic.
Nu toți specialiștii sunt însă convinși. Or Graur, cercetător la Universitatea din Portsmouth (Marea Britanie), consideră că ideea este plauzibilă, dar că în cazul Supernovei lui Kepler dovezile nu sunt încă suficient de solide. Motivul: echipa chinezească s-a bazat în parte pe măsurători mai vechi, din anii ’70 și ’90, care au o marjă de eroare mai mare.
Supernova este una tânără
Ping Zhou răspunde însă că datele istorice sunt valoroase tocmai pentru că această supernovă este tânără, are doar 400 de ani, și evoluează rapid. „Orice observație, chiar și veche, este importantă pentru a înțelege mai bine istoria ei”, afirmă cercetătoarea.
Indiferent dacă supernova lui Kepler este sau nu un „imigrant stelar”, descoperirea deschide o fereastră fascinantă către dinamica cosmică. Stelele călătoare, aduse de galaxii pitice canibalizate de Calea Lactee, pot lăsa în urma lor nu doar gaz și praf, ci și povești astronomice care rescriu istoria cerului.
