Dacă oamenii vor să trăiască dincolo de granițele planetei noastre, trebuie să învețe să se descurce în condiții extreme. Asta înseamnă hrană, apă, oxigen și… materiale de construcție, toate produse la fața locului. Iar Marte, considerată „cea mai primitoare” planetă după Terra, este departe de a fi prietenoasă… temperaturi extreme, atmosferă rarefiată, sol toxic și radiații periculoase fac ca orice plan de colonizare să fie o provocare, anunță UniverseToday.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
O echipă internațională condusă de profesorul Robin Wordsworth de la Harvard vine însă cu o idee surprinzătoare, folosirea bioplasticului, un material ecologic obținut din plante, combinat cu alge verzi care pot transforma dioxidul de carbon în material de construcție. Ideea este una mai mult decât interesantă, căci conceptul lor ar putea duce la apariția unor habitate „vii”, capabile să se repare și să se extindă singure, într-un ciclu sustenabil.
Habitate care cresc singure
În cadrul experimentului, cercetătorii au imprimat 3D o mică structură din acid polilactic (PLA), un bioplastic derivat din resurse vegetale. Aceasta a fost umplută cu alge și expusă la un mediu bogat în dioxid de carbon, asemănător atmosferei de pe Marte. Rezultatul? Algele au supraviețuit, au realizat fotosinteză și au început să producă și mai mult bioplastic. Practic, au început să „construiască” habitatul în care trăiau.
„Dacă ai un adăpost făcut din bioplastic, în care cresc alge, acele alge pot genera și mai mult bioplastic. Așa ajungi la un sistem în buclă închisă, care se poate susține singur și chiar se poate extinde în timp. Este un concept revoluționar pentru traiul uman în spațiu”, explică Wordsworth.
De ce e important
Transportul materialelor de pe Pământ către Marte sau Lună este extrem de scump. Un singur kilogram lansat în spațiu costă mii sau zeci de mii de dolari. De aceea, ideea de a produce local atât alimentele, cât și locuințele, este esențială pentru viitoarele colonii spațiale.
NASA și alte agenții spațiale au propus până acum soluții precum imprimarea 3D cu regolit (praf de pe Lună sau Marte), folosirea ceramicii sau a ciupercilor pentru a „crește” structuri. Noutatea adusă de cercetătorii de la Harvard este ideea de a combina algele fotosintetice cu bioplasticele, într-un ciclu ecologic și autoregenerabil.
Ce urmează? Testul vidului lunar
Următorul pas este testarea tehnologiei în condiții de vid, asemănătoare celor de pe Lună. De asemenea, echipa vrea să proiecteze un sistem complet automatizat, care să poată produce în serie astfel de habitate, fără intervenție umană și fără livrări de pe Terra.
Pe termen lung, spun cercetătorii, o astfel de tehnologie ar putea avea aplicații și pe Pământ. De exemplu, în zone afectate de dezastre sau în medii izolate, unde infrastructura tradițională nu poate fi implementată ușor.
Proiectul a fost finanțat de Leverhulme Center for Life, Harvard Origins of Life Initiative și National Science Foundation, și ar putea marca un pas major spre independența umană față de planeta natală.
