Limbajul de programare care a definit internetul a împlinit 30 de ani
Pe măsură ce Java și-a sărbătorit cea de-a 30-a aniversare în 2025, limbajul de programare continuă să aibă o influență puternică asupra aplicațiilor pentru întreprinderi. Evoluând prin mai mult de două duzini de iterații, o achiziție de către Oracle în 2010 și modificări semnificative ale licențelor, Java rămâne un pilon al dezvoltării de software de afaceri.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
La 23 mai 1995, Sun Microsystems a lansat un limbaj de programare aparent modest numit Java, ne aduce aminte TechRadar. Denumit inițial „Oak”, Java a fost conceput la începutul anilor 1990 de James Gosling la Sun Microsystems. Destinat inițial televiziunii interactive și dispozitivelor integrate, Java s-a orientat curând către o altă platformă destul de nouă la acea vreme – World Wide Web. Java a câștigat rapid teren cu applet-urile web și, la scurt timp după aceea, cu aplicațiile pentru companii.
La acea vreme, Java a introdus promisiunea captivantă „scrie o dată, rulează oriunde”(„write once, run anywhere” WORA) – o propunere care, deși părea ambițioasă, a avut o rezonanță profundă cu o generație de dezvoltatori care navigau într-un peisaj informatic fragmentat și în evoluție rapidă.
Java la 30 de ani nu dă semne de încetinire
Treizeci de ani mai târziu, Java rămâne unul dintre cele mai utilizate limbaje de programare din lume, încorporat în orice, de la servere de întreprindere la aplicații native în cloud. Dar cum a reușit un limbaj de la mijlocul anilor ’90 să își mențină relevanța pe fondul schimbărilor tehnologice neîncetate?
Limbajul, care are unele asemănări cu C și C++, se compilează de obicei într-un cod care poate, teoretic, să ruleze pe orice mașină virtuală Java Virtual Machine (JVM). Intenția a fost de a permite programatorilor să scrie o dată și să ruleze oriunde (WORA), deși diferențele subtile dintre implementările JVM au însemnat că acest vis nu s-a împlinit întotdeauna în realitate.
Cu toate acestea, limbajul a devenit în curând extrem de popular, devenind rapid coloana vertebrală a multor întreprinderi. Microsoft a introdus rapid propria sa versiune, Visual J++, care, deși era conformă cu specificațiile limbajului Java, nu a trecut testele de conformitate ale Sun Microsystems – ceea ce a determinat Sun să dea în judecată compania cu sediul în Redmond în 1999. În 2000, J++ a fost eliminat din Visual Studio și, la scurt timp după aceea, a fost abandonat.
Popularitatea Java a crescut după lansarea sa, scăzând doar în ultimii ani, pe măsură ce dezvoltatorii au luat în considerare alternative. În sondajul Stack Overflow din 2024, Java a rămas printre primele 10 limbaje, devansând C#, C++ și C. O ușoară scădere a popularității poate fi observată în indicele TIOBE, unde limbajul a fost odată în top, dar acum se află pe locul patru. Conform TIOBE, Python este de departe cel mai popular limbaj. TIOBE a considerat Java limbajul anului în 2015.
O evoluție prudentă a caracteristicilor limbajului
Java a cunoscut îmbunătățiri treptate, care au apărut adesea mai târziu decât caracteristicile similare din limbaje mai agile. Expresiile lambda, de exemplu, au devenit parte din Java abia cu versiunea 8, în 2014, cu mult timp după ce programarea funcțională devenise mainstream în alte părți.
La sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000 s-a înregistrat o evoluție semnificativă a capacităților Java. Caracteristici precum JavaBeans, JDBC (Java Database Connectivity) și biblioteca Swing GUI i-au extins utilizarea. În cele din urmă, limbajul a fost împărțit în mai multe ediții – Standard (SE), Enterprise (EE) și Micro (ME) – adaptate pentru dezvoltarea desktop, server și, respectiv, mobilă.
În primii ani (anii 1995-2000), Java s-a impus în dezvoltarea pentru întreprinderi și dispozitive mobile odată cu introducerea Java 2, care includea J2SE, J2EE și J2ME. J2EE a devenit standardul pentru aplicațiile web și de întreprindere, în timp ce J2ME a câștigat popularitate pe dispozitivele mobile.
Java 5, lansat în 2004, a marcat un punct de cotitură prin adăugarea de generice, bucle for îmbunătățite și adnotări, apropiind Java de practicile moderne de programare.
De la Java 9 încoace, limbajul a evoluat constant. Sistemul de module (Java 9), inferența de tip a variabilelor locale cu „var” (Java 10), pattern matching (Java 16) și îmbunătățirile în gestionarea memoriei au consolidat adaptabilitatea Java.
Java 17, o versiune de suport pe termen lung, a reafirmat rolul platformei ca o alegere robustă și modernă pentru dezvoltarea de software.
În 2006, Sun a făcut o mișcare importantă prin deschiderea open-source a Java, lansând OpenJDK sub Licența publică generală GNU. Această mișcare a contribuit la consolidarea rolului Java în comunitatea open-source și a făcut-o și mai accesibilă dezvoltatorilor din întreaga lume.
James Gosling, creatorul Java
Cea de-a 30-a aniversare a Java aduce, de asemenea, o atenție sporită lui James Gosling, în vârstă de 70 de ani, creatorul limbajului.
Reflecțiile sale sunt deopotrivă mândre și critice. Gosling și-a exprimat satisfacția de a auzi de la dezvoltatorii ale căror cariere au fost construite pe Java.
Gosling a descris Java ca fiind „C++ fără arme și cuțite”, o aluzie la sintaxa sa mai sigură și mai simplificată.
Privind retrospectiv la evoluția Java, el a remarcat că caracteristici precum lambda, introduse în JDK 8, sunt cele pe care și le dorea ca parte a limbajului încă de la început.
Cu toate acestea, el a subliniat importanța proiectării bine gândite a limbajului, explicând: „Nu am vrut niciodată să introduc ceva care nu era corect”.
În ceea ce privește inteligența artificială, el este tranșant: „Este în mare parte o înșelătorie”, a spus el, adăugând: „Numărul de escroci și speculanți din industria tehnologiei este uluitor.”
Opiniile sale cu privire la instrumentele de codare asistate de AI sunt la fel de tranșante. Deși le găsește amuzante pentru sarcinile de bază, el observă că „de îndată ce proiectul devine chiar și puțin complicat, acestea își pierd relevanța”.
Evoluția licențelor Java
Când Oracle a achiziționat Sun în 2010, Java a venit la pachet. Deși o mare parte a implementării JVM de la Sun a fost făcută open source, în decurs de un deceniu, Oracle a început să perceapă taxe de licență pentru ceea ce înainte era gratuit. În 2023, Oracle a modificat termenii de licență ai modelului său de abonament, ceea ce ar putea costa mii de euro întreprinderilor. La începutul acestui an, o cercetare a susținut că doar unul din zece utilizatori Java intenționează să rămână la Oracle.
Cu toate acestea, omniprezența platformei a însemnat că există alternative la Oracle Java, iar popularitatea limbajului nu este diminuată de așa-numitele „tactici prădătoare de licențiere”.
Conform unui raport din ianuarie al companiei Azul, care a chestionat peste 2 000 de dezvoltatori, aproape 70 % dintre respondenți au indicat că mai mult de jumătate din aplicațiile organizației lor rulează pe Java, iar aproape jumătate utilizează Java pentru aplicații bazate pe inteligență artificială.
De la achiziționarea Java de către Oracle, companiile au avut două opțiuni de utilizare:
- Licențierea Java direct de la Oracle, care include versiuni și servicii acceptate.
- Implementarea Java sub o licență open-source, o opțiune care a câștigat tracțiune datorită evoluției modelelor de abonament ale Oracle.
În 2019, Oracle a trecut la un model de asistență bazat pe abonament, cu ajustări suplimentare ale licențelor în 2021 și 2023. Cea mai recentă modificare, care a trecut de la o structură de taxe bazată pe utilizator la un model de facturare per angajat, a creat confuzie în rândul clienților și i-a determinat pe mulți să caute alternative.
Confruntate cu creșterea costurilor de licențiere și a riscurilor de audit, companiile explorează distribuțiile Java open-source. Studiul Azul arată că numărul de utilizatori Java cu licențe Oracle a scăzut de la 70% la 30% în ultimii șase ani. Aproape 90% dintre respondenții la studiu au raportat că organizația lor ia în considerare migrarea către o alternativă open-source, în creștere de la 70% în 2023.
Longevitate prin precauție și claritate
Cea de-a 30-a aniversare a Java este mai mult decât un moment simbolic, ea evidențiază o realizare rară în ingineria software: menținerea relevanței fără reinventare constantă.
În timp ce limbajele mai noi vin cu o sintaxă elegantă și instrumente strălucitoare, Java rămâne un instrument de lucru de încredere în sectoarele în care stabilitatea, securitatea și predictibilitatea sunt cele mai importante.
Java alimentează sistemele companiilor, platformele big data și arhitecturile cloud-native deopotrivă. În ciuda ascensiunii unor limbaje precum Python și JavaScript, Java se clasează în mod constant printre cele mai utilizate limbaje de programare în sondajele din industrie.
Profunzimea sa tehnică este o parte din motivul pentru care Java continuă să alimenteze sisteme complexe. Nu este ostentativ, dar este funcțional, iar în mediile enterprise, funcționalitatea învinge moda de fiecare dată.
