România riscă să piardă teren în cursa digitală globală, dar are în același timp o șansă de a realiza un avans tehnologic semnificativ, au declarat reprezentanți Ericsson în cadrul unui eveniment organizat la Ambasada Suediei din București, la care TechRider.ro a participat.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
La acest eveniment, Daniel Tudose, Country Manager Ericsson România și Moldova, alături de Ivan Rejon, director în cadrul Ericsson Europe, a subliniat că România trebuie să reducă rapid decalajul în adoptarea 5G pentru a rămâne competitivă. Rejon a subliniat faptul că țara noastră ar putea adăuga 7,6 miliarde de euro la produsul său intern brut (PIB) doar prin extinderea ariei de acoperire a rețelei 5G.
Uniunea Europeană, la coada implementării 5G SA
Daniel Tudose susține că Ericsson investește peste 5 miliarde de euro anual în cercetarea și dezvoltarea echipamentelor de telecomunicații, iar o bună parte din ele sunt produse în fabrica din Timișoara. Compania colaborează „cu toți operatorii mobili” atât din zona privată, cât și cu instituțiile statului.
Ivan Rejon consideră că trebuie să fim „foarte îngrijorați” despre situația sectorului telecom în Uniunea Europeană, iar statisticile nu sunt în favoarea membrilor blocului comunitar. Uitându-ne la rata de adopție a tehnologiei 5G SA la nivel mondial, cifrele arată astfel:
- China – 98%;
- India – 65%;
- America de Nord – 53%;
- Europa – 4%;
- America de Sud – 1%;
- Africa – sub 1%.
Este important de realizat și distincția dintre 5G SA și 5G NSA. Tehnologia 5G NSA, sau Non-Standalone, se folosește de infrastructura 4G deja existentă. Deși această tehnologie oferă viteze mai rapide decât 4G, este mai instabilă, mai lentă și are lantețe mai mari decât 5G Standalone. Aceasta dispune de o arhitectură dedicată, ce oferă latență foarte mică (aproximativ 1ms) și suport pentru un număr mai mare de dispozitive conectate.
România, penultima la vitezele 5G
Europa merge, în mare, pe o infrastructură 5G NSA (94%), cu doar anumite zone având o infrastructură dedicată pentru tehnologia de înaltă viteză. În comparație, India a ajuns la o infrastructură standalone de 5G în doar 18 luni și cu o arie de acoperire de 65%, iar SUA stă la aproximativ 20%.
Analizând vitezele 5G în Europa, România se află la coada clasamentului, fiind cu puțin deasupra Cehiei. Astfel, în țara noastră viteza medie de download este de 46,5 Mbps, iar de upload este de 17,2 Mbps. Cea mai mare viteză de download o regăsim în Danemarca, cu 155,5 Mbps, iar la upload Elveția este fruntașă, cu 28,4 Mbps.
România poate câștiga 7,6 miliarde de euro prin 5G dedicat
Ivan Rejon susține că tehnologia 5G dedicată este mai sigură și mai rapidă decât cea NSA. Astfel, ea poate ajuta în diverse sectoare, precum în mașinile autonome, comunicarea între serviciile de urgență, gaming sau chiar în cadrul adunărilor publice cu multe persoane.
Directorul din cadrul Ericsson a spus că, în România, putem aduce la PIB 7,6 miliarde de euro prin implementarea unei tehnologii 5G dedicate. Sectoarele care vor beneficia în special de această tehnologie ar fi construcțiile, agricultura și fabricile inteligente. De asemenea, nu este de ignorat sectorul transporturilor rutiere și feroviare, porturile, aeroporturile și administrația publică.
Vitezele pentru 5G vor crește în viitor
Daniel Tudose, Country Manager al Ericsson România, este de părere că vitezele 5G vor crește, motivul principal fiind investițiile operatorilor privați de telecom. Totuși, compania depune eforturi pentru a crește gradul de conștientizare la nivel guvernamental, spunând că există fonduri care nu au fost alocate pentru proiecte de acest tip.
„Cred că avem premisele necesare pentru a ajunge din urmă restul Europei, pentru a reduce decalajul și, de asemenea, pentru a crește competitivitatea regională în partea de sud-est a Europei în acest moment”, a declarat Daniel Tudose, Country Manager al Ericsson România.
De asemenea, Ivan Rejon consideră că tehnologia 5G va juca un rol din ce în ce mai important, făcând referire la comunicațiile critice la nivel european. La rândul său, acesta atrage atenția la nivelul Uniunii Europene asupra faptului că unele fonduri pot fi folosite pentru conectivitate.
„De exemplu, toate sistemele de comunicații feroviare din Europa trec la 5G. În prezent, la nivel european sunt în curs de desfășurare proiecte pentru standardizarea acestei tehnologii în 5G. (…) Trebuie să se treacă și la 5G până în 2030”, a declarat Ivan Rejon, Director Strategy Government and Public Advocacy în cadrul Ericsson Europa.
Cu o viziune clară, politici publice coerente și o colaborare eficientă între guvern, autorități de reglementare, operatori de comunicații și parteneri tehnologici, România are șansa nu doar să închidă actualul decalaj la 5G, ci și să facă un salt către o infrastructură digitală mai avansată, mai rezilientă și pregătită pentru inovație în deceniile următoare.
