Visul Bruxelles-ului de acum 10 ani, de a deveni principalul organism de reglementare tehnologică la nivel mondial, este lăsat complet deoparte de pe 19 noiembrie, când Comisia Europeană a făcut o retragere totală privind datele și confidențialitatea. Totodată, de când a suspendat și reglementările privind AI, încercările Uniunii sunt de a spori competitivitatea industriilor europene în confruntarea globală cu SUA și China, transmite Politico.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Washingtonul stabilește acum traiectoria de dereglementare
Politico este de părere că, de pe 19 noiembrie, „efectul Bruxelles” a dispărut, în care Uniunea Europeană era trendsetter în zona de confidențialitate și AI. Între timp, președintele american Donald Trump zdrobește ambițiile Europei, amenințând că va introduce tarife împotriva țărilor pe care le acuză că atacă „incredibilele noastre companii americane de tehnologie”.
Politicianul olandez Marietje Schaake a declarat că nu a mai auzit „pe nimeni la Bruxelles spunând «Suntem un super-reglementator»”. Ea a elaborat regulamentele europene în domeniul tehnologiei în calitate de fost membru al Parlamentului European și consilier special al Comisiei Europene.
Marea schimbare față de stabilirea de reguli a venit miercuri, odată cu propunere de tip digital omnibus, o parte esențială a programului de „simplificare” al președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, care vizează reducerea birocrației pentru a spori competitivitatea Europei.
SUA ar fi dorit o modificare a legislației UE
Omnibusul digital a fost unul dintre „principalele puncte de discuție” la o întâlnire dintre șefa departamentului tehnologic al UE, Henna Virkkunen, secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, și reprezentantul comercial Jamieson Greer.
„Am adoptat un pachet important care ar avea un impact nu numai asupra companiilor din UE, ci și asupra companiilor americane, așa că acesta este momentul potrivit (…) pentru a explica ce facem noi”, a declarat luni reporterilor purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier.
Lutnick, însă, a declarat pentru Bloomberg că Washingtonul dorea mai mult decât o simplă explicație a legislației UE. Acesta dorea și modificări ale regulilor sale în domeniul tehnologiei. Giganți americani precum Google și Meta au condus o campanie directă de lobby pentru a înlocui aplicarea strictă a legislației UE cu reguli mai puțin stricte.
Acum, cu lipsa de claritate juridică din jurul AI Act, companiile ar fi tentate fie să nu mai inoveze în AI, fie să își mute afacerile în afara Uniunii Europene, spune Kai Zenner, șef de cabinet și consilier în materie de politică digitală într-un interviu exclusiv pentru TechRider.ro.
Ce a însemnat „efectul Bruxelles”
Bruxelles și-a arătat ambiția de a conduce lumea în reglementarea spațiului online pe tot parcursul anilor 2010. În 2016, a adoptat Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR). De atunci, legea a fost copiată în noi acte legislative în peste 100 de țări, a declarat Joe Jones, director de cercetare și analiză la Asociația Internațională a Profesioniștilor în Protecția Datelor.
Când GDPR a intrat în vigoare, companii internaționale precum Microsoft, Google și Facebook au recunoscut că aceasta le-a stimulat să aplice standardele UE de confidențialitate la nivel global. Acesta a servit ca un caz tipic al efectului Bruxelles: atunci când se stabileau standardele la Bruxelles, firmele multinaționale implementau aceste standarde în întreaga lor activitate, mult dincolo de granițele UE.
După GDPR, Uniunea Europeană a adoptat alte legi care aveau ambiția de a controla marile companii tehnologice, fie prin obligarea platformelor să supravegheze conținutul ilegal prin intermediul Digital Services Act, fie prin împiedicarea acestora să-și folosească poziția dominantă pentru a favoriza propriile servicii prin intermediul Digital Markets Act.
Cel mai recent regulament tehnologic de succes al UE, Legea privind Inteligența Artificială (AI Act), a fost cea mai recentă încercare a Bruxelles-ului de a promova o legislație pionieră, deoarece a încercat să abordeze riscurile prezentate de această tehnologie în fază incipientă.
Ce înseamnă „efectul Washington”
Administrația Trump a presat Bruxelles-ul să-și modereze reglementările tehnologice în timpul discuțiilor comerciale aprinse din această vară, a raportat anterior Politico. Faptul că UE a continuat să reducă legile sale tehnologice tocmai în momentul în care SUA presează UE este o imagine proastă, a spus fostul politician Marietje Schaake
Unii critici ai dereglementării susțin că Washingtonul a deturnat „efectul Bruxelles”, dar doar în propriile condiții.
„Într-un mod ciudat, poate că administrația Trump s-a inspirat din efectul Bruxelles, în sensul că vede ce înseamnă ca această entitate de reglementare să fie cea care stabilește standardele globale”, a spus Brian J. Chen, director de politici la grupul de cercetare non-profit Data & Society.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a respins ideea că UE ar fi acționat sub presiunea SUA. Purtătorul de cuvânt al UE, Thomas Regnier, a declarat că nicio țară terță „nu a avut influență asupra agendei noastre suverane de simplificare”. Acesta susține că omnibusul se referă strict la Europa, pentru „mai puține sarcini administrative, mai puține suprapuneri, mai puține costuri”.
