Noul program de vize al Chinei, menit să atragă talentele din sectorul tehnologic extern, va fi prezentat săptămâna aceasta, o decizie menită să ajute Beijingul în rivalitatea sa geopolitică cu Washingtonul, după anunţul preşedintelui Donald Trump privind introducerea unor taxe de 100.000 de dolari pentru vizele de muncă H-1B, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Deşi China nu se confruntă pe plan local cu un deficit de ingineri, programul face parte din eforturile Beijingului de a se promova ca o ţară atractivă pentru investiţiile şi talentele externe, sporirea tensiunilor comerciale cu SUA înrăutăţind perspectivele celei de-a doua economii mondiale.
China a luat măsuri pentru impulsionarea investiţiilor externe şi a turismului, deschizând mai multe sectoare investitorilor din afara ţării şi anunţând eliminarea vizelor pentru cetăţenii din cele mai multe state europene, Japonia, Coreea de Sud şi altele.
„Simbolismul este puternic, în timp ce Statele Unite sporesc barierele, China le atenuează”, a apreciat avocatul american specializat în probleme de imigraţie Matt Mauntel-Medici, referindu-se la noua categorie de vize din China, numită viza K, care va fi lansată miercuri.
Viza K, arma Chinei împotriva restricțiilor americane
Aceasta vizează tinerii absolvenţi străini din domeniile STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică) şi permite intrarea în ţară, rezidenţă şi angajare fără a avea o ofertă de muncă.
Vizele H-1B permit lucrătorilor cu competenţe specifice (oameni de ştiinţă, ingineri şi programatori etc.) să lucreze în Statele Unite pentru o perioadă iniţială de trei ani, care poate fi prelungită până la şase ani. În 2025, posturile ocupate în bănci prin intermediul acestor permise de muncă au fost mai ales în domeniul tehnologic (inginerie software, analiză cantitativă, ştiinţa datelor).
Decizia lui Trump a creat confuzie şi frustrare în rândul companiilor care se bazau pe acest program pentru a aduce talente globale în diverse funcţii.
„Statele Unite cu siguranţă şi-au tras un glonţ în picior cu vizele H-1B, iar momentul este extraordinar pentru viza K din China”, susţine Michael Feller, analist şef la Geopolitical Strategy.
Competiția globală pentru talente
Şi Marea Britanie, Germania, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud îşi fac reclamă ca destinaţii alternative pentru angajaţii calificaţi care acum se confruntă cu obstacole suplimentare pentru a ajunge în SUA.
Consiliul de Stat al Chinei nu a răspuns solicitărilor Reuters de a da mai multe detalii privind aspectele logistice şi strategia de bază pentru viza K.
Limba este o altă barieră: cele mai multe companii tehnologice chineze operează în mandarină, limitând oportunităţile pentru cei care nu vorbesc chineză.
De asemenea, tensiunile politice dintre Delhi şi Beijing ar putea reduce numărul solicitanţilor indieni de vize K pe care China ar fi dispusă să-i accepte, avertizează experţii.
Repatrierea talentelor chineze
Eforturile Beijingului de recrutare a talentelor se concentrau în mod tradiţional pe atragerea oamenilor de ştiinţă chinezi născuţi în afara ţării sau în teritoriile chineze de peste mări.
Eforturile recente includ subvenţii pentru achiziţionarea de locuinţe, bonusuri de până la cinci milioane de yuani (702.200 dolari), care au stimulat revenirea oamenilor de ştiinţă chinezi născuţi în SUA, în urma verificărilor sporite ale Washington asupra legăturilor cu China.
