Comisia Europeană a anunțat joi un nou set de măsuri pentru consolidarea securității cablurilor submarine de date, infrastructuri critice care transportă aproximativ 99% din traficul de internet intercontinental și joacă un rol esențial în funcționarea economiei digitale europene, potrivit unui comunicat al executivului comunitar.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Decizia vine în contextul creșterii riscurilor de securitate la adresa acestor rețele, pe fondul unui mediu geopolitic tot mai instabil.
Executivul comunitar a prezentat un „set de instrumente pentru securitatea cablurilor submarine”, care include atât măsuri de prevenire și atenuare a riscurilor, cât și o listă de proiecte considerate de interes european în acest domeniu. În paralel, Comisia a modificat programul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE) – componenta digitală – pentru a direcționa fonduri în valoare totală de 347 de milioane de euro către proiecte strategice de cabluri submarine, potrivit unui comunicat.
„Prin noile acțiuni de astăzi, Uniunea Europeană demonstrează că poate răspunde rapid amenințărilor tot mai mari într-un context geopolitic instabil. Avem acum o abordare comună, agreată cu statele membre, privind riscurile de securitate cu care se confruntă cablurile submarine și măsurile necesare pentru reducerea acestora”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
Setul de instrumente prezentat de Comisie include șase măsuri strategice și patru măsuri tehnice și de sprijin, menite să îmbunătățească reziliența infrastructurii de cabluri submarine. Acestea se bazează pe o evaluare a riscurilor realizată în octombrie 2025, care a identificat principalele amenințări, vulnerabilități și dependențe asociate acestui tip de infrastructură critică.
Un element central al inițiativei îl reprezintă definirea a 13 domenii prioritare pentru proiecte de interes comun în domeniul cablurilor (CPEI), care vor beneficia de finanțare publică etapizată pe perioade de câte cinci ani, până în 2040. Aceste proiecte vor avea prioritate în viitoarele apeluri de finanțare din cadrul MIE Digital și vor constitui baza pentru posibile alocări bugetare în următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene.
Tot joi, Comisia a modificat programul de lucru al MIE Digital pentru a aloca concret cele 347 de milioane de euro proiectelor strategice privind cablurile submarine. Fondurile vor fi utilizate pentru sprijinirea proiectelor CPEI, pentru creșterea capacității europene de reparare a cablurilor și pentru dotarea acestora cu tehnologii inteligente de monitorizare.
Pentru anul 2026 sunt prevăzute două apeluri de finanțare, în valoare totală de 60 de milioane de euro, dedicate modulelor de reparare a cablurilor submarine. De asemenea, va fi lansat un apel separat, de 20 de milioane de euro, pentru integrarea de echipamente SMART în infrastructura de telecomunicații submarine. Acestea includ senzori și componente de monitorizare capabile să colecteze date oceanice și seismice în timp real. Alte două apeluri de finanțare pentru proiectele CPEI sunt planificate pentru 2026 și 2027, cu un buget cumulat de 267 de milioane de euro.
În paralel, Comisia a deschis deja un apel de propuneri în valoare de 20 de milioane de euro pentru finanțarea unor module adaptabile de reparare a cablurilor submarine. Acestea vor fi amplasate în porturi sau șantiere navale și vor permite restabilirea rapidă a serviciilor în cazul unor avarii. Inițiativa reprezintă prima etapă a unui program mai amplu, care vizează toate bazinele maritime majore ale Uniunii Europene, inclusiv Marea Baltică, Marea Mediterană și Oceanul Atlantic.
Proiectul-pilot se va concentra inițial pe Marea Baltică, unde numărul incidentelor de întrerupere a cablurilor submarine a crescut în ultimii ani, alimentând suspiciuni privind posibile acte ostile asupra infrastructurii critice.
Apelurile de finanțare sunt destinate exclusiv entităților publice cu mandat de intervenție în situații de urgență, precum autoritățile de protecție civilă, agențiile naționale de răspuns la urgențe, paza de coastă și forțele navale militare.
