Investiţiile masive în inteligenţa artificială (AI) şi criptomonede ar putea duce la dezvoltarea unor bule, a avertizat preşedintele Forumului Economic Mondial (WEF), Borge Brende, transmite DPA, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Există cu certitudine o dezordine geopolitică…Dar chiar şi în situaţia unei dezordini geopolitice, economia mondială este incredibil de rezilientă, nu doar în Europa, ci şi în India, China şi SUA”, a declarat Brende pentru DPA la Berlin.
Aceste evoluţii sunt alimentate de investiţiile în noile tehnologii, cum ar fi IA. „Anul acesta au fost investiţii de 500 miliarde de dolari numai în AI. Aşadar, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze în legătură cu aceste investiţii este că ar putea apărea bule, atât pe segmentul cripto cât şi AI”, a apreciat Brende.
Investitorii trebuie să aibă răbdare cu aceste investiţii, a explicat preşedintele WEF, adăugând că tehnologiile de vârf vor fi noile motoare ale creşterii.
„Trebuie de asemenea să ne asigurăm de extinderea noilor tehnologii şi a beneficiilor. Putem chiar vedea câştiguri de productivitate de 10% în următorul deceniu. Iar productivitate înseamnă prosperitate”, a afirmat Brende.
El a descris noile tehnologii ca „o schimbare majoră de paradigmă” şi a previzionat noi descoperiri în medicină, biologie sintetică, spaţiu şi energie. „IA poate accelera atât de rapid procesele”, a atras atenţia oficialul.
Acesta s-a referit şi la actuala politică comercială a SUA, avertizând că incertitudinea reprezintă cea mai ridicată taxă vamală. „Una din îngrijorările mele este că investiţiile pe plan global sunt în declin. Avem nevoie să restabilim mediul adecvat pentru investiţii”, a apreciat Brende. Acesta susţine că actuala concurenţă dintre Statele Unite şi China este „la bază o concurenţă pentru hegemonie sau dominare pe segmentul tehnologic. Ţara care va conduce în domeniul noilor tehnologii va fi cea mai puternică naţiune la finalul secolului”.
În luna aprilie a acestui an, fondatorul Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos, Klaus Schwab, s-a retras din Consiliul de Administraţie al organizaţiei, după ce s-a aflat la conducere mai mult de 50 de ani. Forumul Economic Mondial, care se desfăşoară anual în oraşul elveţian Davos, este una dintre cele mai exclusiviste reuniuni mondiale ale şefilor de state, directori şi politicieni de vârf. A 56-a conferinţă a WEF este programată în 19-23 ianuarie 2026.
Şi Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), avertiza recent că expansiunea investiţiilor din SUA în inteligenţa artificială (AI) ar putea fi urmată de fluctuaţii semnificative, aşa cum s-a întâmplat în timpul bulei tehnologice (dot-com), dar este mai puţin probabil să fie un eveniment sistemic care să ducă la prăbuşirea economiei americane sau mondiale.
Există multe asemănări între bula cauzată de speculaţiile excesive ale companiilor legate de internet la sfârşitul anilor 1990 şi actualul boom AI, ambele perioade ducând la noi recorduri pe segmentul de capitalizare bursieră şi câştiguri de capital, alimentând consumul şi sporind presiunile inflaţioniste, a declarat Gourinchas.
Atunci, ca şi acum, promisiunea tehnologiei noi, transformative, ar putea, în cele din urmă, să nu satisfacă aşteptările pieţei pe termen scurt şi ar putea duce la o prăbuşire a capitalizării bursiere. Dar, la fel ca în 1999, investiţile sunt efectuate de companiile tehnologice care dispun de fonduri masive în numerar, a explicat oficialul FMI.
El a adăugat: „Acestea nu sunt finanţate prin datorii, astfel încât, dacă există corecţii pe piaţă, unii investitori şi acţionari vor înregistra pierderi. Dar efectele nu se propagă neapărat în sistemul financiar şi nu afectează băncile”.
Companiile tehnologice investesc sute de miliarde de dolari în cipuri AI, centre de date, computere performante şi infrastructură, într-o cursă pentru a lansa tehnologia care promite câştiguri masive de productivitate. Aceste câştiguri încă nu s-au obţinut în economie, aşa cum evaluările acţiunilor companiilor de internet de la sfârşitul anilor 1990 nu s-au bazat deseori pe veniturile actuale, ducând la bula tehnologică din 2000 şi apoi la recesiunea din SUA, din 2001, a apreciat Gourinchas.
Dar actualul nivel al boom-ului AI este mai redus decât era dot-com, din 2022 creşterea investiţiilor legate de AI fiind sub 0,4% din PIB-ul SUA, comparativ cu era dot-com când creşterea investiţiilor a fost de 1,2% între 1995 şi 2000, conform datelor FMI.
Deşi impactul direct asupra stabilităţii financiare ar putea fi limitat, Gourinchas avertizează că există posibilitatea ca o corecţie AI să ducă la modificarea încrederii şi a toleranţei la risc, ceea ce ar putea determina o reevaluare a activelor, punând presiune pe instituţiile financiare non-bancare.
