Publicarea normelor de aplicare pentru Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturilor electronice marchează finalul unei perioade îndelungate de incertitudine juridică și deschide, în sfârșit, calea pentru utilizarea efectivă a acestui instrument în relația dintre cetățeni, companii și stat.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cazul semnăturii electronice este emblematic pentru modul în care digitalizarea avansează în România: nu din lipsă de tehnologie, ci din cauza întârzierilor decizionale, a subliniat Corina Vasile, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), într-un punct de vedere transmis către TechRider.ro.
Legea semnăturii electronice a fost adoptată în 2024, după mai bine de un deceniu de dezbateri, însă aplicarea sa a rămas blocată aproape un an și jumătate din cauza absenței normelor de punere în aplicare. În această perioadă, deși cadrul legal exista formal, utilizarea semnăturii electronice, în special în relația cu autoritățile publice, a continuat să se desfășoare într-un climat de neclaritate.
„Practic timp de un an și jumătate am avut o lege în vigoare, dar inoperabilă, pentru că nu avea norme de aplicare”, arată Corina Vasile, subliniind că publicarea recentă a normelor închide un capitol de incertitudine și oferă, în sfârșit, reguli clare pentru mediul privat, cetățeni și administrația publică.
Tehnologia există, decizia a întârziat
Din perspectiva industriei IT, semnătura electronică nu reprezintă o noutate. Este un instrument utilizat de ani de zile în mediul privat, integrat în procesele digitale moderne. Miza reglementării nu a fost, însă, dezvoltarea tehnologică, ci normalizarea utilizării sale la nivelul întregii economii și al sectorului public.
Potrivit Corinei Vasile, ANIS a susținut constant, timp de peste zece ani, necesitatea unei legislații clare și aplicabile în domeniul semnăturii electronice, participând la consultări și formulând propuneri tehnice. Conform organizației, întârzierile nu au fost generate de complexitatea soluțiilor, ci de tergiversări administrative și lipsa unei asumări ferme la nivel decizional.
În lipsa unui cadru funcțional, digitalizarea multor servicii publice a rămas fragmentată, iar în unele cazuri procesele au continuat într-o formă paradoxală: documente generate digital, tipărite, semnate olograf și ulterior reîncărcate în platforme online.
Impact direct în sectoare-cheie ale economiei
Normele de aplicare ale Legii 214/2024 creează premisele utilizării extinse a semnăturii electronice în domenii precum bankingul, asigurările, utilitățile, telecomunicațiile sau sănătatea. Deschiderea de conturi, semnarea contractelor sau gestionarea documentației pot fi realizate fără prezență fizică, într-un mod securizat și conform cerințelor legale.
Pentru cetățeni, acest lucru se traduce prin reducerea timpului pierdut și acces mai facil la servicii, iar pentru companii prin eficientizarea proceselor și scăderea costurilor administrative. Un rol important în acest ecosistem îl joacă și Cartea Electronică de Identitate, care include o semnătură electronică avansată și poate deveni un instrument central în relația cu furnizorii de servicii publice și private.
Totodată, cadrul legal clarifică efectele juridice pentru diferitele tipuri de semnături electronice – simplă, avansată și calificată – și oferă predictibilitate pentru investițiile în digitalizare, atât în sectorul privat, cât și în administrația publică.
Legătura cu agenda digitală europeană
Adoptarea normelor privind semnătura electronică este văzută de ANIS ca un pas necesar, dar insuficient, în procesul mai amplu de transformare digitală. Următoarea provocare majoră este integrarea inițiativelor europene, în special a portofelului digital european (EU Digital Identity Wallet), care ar trebui să fie funcțional în toate statele membre până la finalul anului 2026.
În acest context, România are nevoie, într-un interval scurt, de un cadru legislativ stabil și predictibil, dar și de o piață deschisă și competitivă, care să permită participarea unui număr larg de furnizori și să stimuleze inovarea. Potrivit Corinei Vasile, este un semnal pozitiv faptul că Guvernul pare să acorde, în cele din urmă, o prioritate strategică digitalizării.
De la proiect special la infrastructură de bază
Pentru industria IT, finalizarea cadrului legal privind semnătura electronică ar trebui să marcheze trecerea de la tratarea acestui subiect ca proiect punctual la recunoașterea lui ca element de bază al economiei digitale. După ani de întârzieri, accentul ar trebui să se mute de la adoptarea formală a legislației la aplicarea ei coerentă și consecventă.
„Tehnologia există, este matură și este deja utilizată”, subliniază Corina Vasile, atrăgând atenția că diferența o face cadrul care permite extinderea soluțiilor digitale către toate industriile și către cetățeni. În lipsa unui ritm decizional adaptat realităților economice și tehnologice, riscul este ca astfel de întârzieri să rămână regula, nu excepția.
În viziunea ANIS, o guvernanță digitală eficientă, bazată pe decizii asumate și pe reguli clare, este esențială pentru ca transformarea digitală să devină un motor real de schimbare în relația dintre stat, economie și cetățeni.
