Progresele rapide din domeniul inteligenței artificiale și al roboticii vor schimba profund atât activitatea infractorilor, cât și modul în care acționează forțele de ordine. Aceasta este concluzia principală a unui raport publicat de Europol, care analizează impactul sistemelor autonome și al roboților asupra securității publice în următorul deceniu, potrivit TheVerge.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Raportul, intitulat „The Unmanned Future(s): The impact of robotics and unmanned systems on law enforcement”, are 48 de pagini și a fost realizat de Laboratorul de Inovație al Europol. Documentul este prezentat ca un exercițiu de anticipare, nu ca o predicție exactă, și descrie o serie de scenarii posibile pentru anul 2035, într-o societate în care roboții și sistemele autonome sunt omniprezente.
Potrivit autorilor, mașinile inteligente vor fi integrate în viața de zi cu zi: în locuințe, spitale, fabrici, școli, magazine și chiar în structurile poliției. În acest context, tehnologia va deveni simultan un instrument valoros pentru aplicarea legii și un mijloc de acțiune pentru infractori.
Tensiuni sociale și „bot-bashing”
Unul dintre scenariile descrise de raport pornește de la efectele sociale ale automatizării. Pierderea locurilor de muncă și extinderea utilizării roboților ar putea genera resentimente puternice în rândul populației. Aceste tensiuni ar putea degenera în proteste, revolte populiste și acte de violență îndreptate împotriva mașinilor, fenomen descris drept „bot-bashing”.
Autorii ridică și o problemă sensibilă: modul în care societatea va percepe violența asupra roboților. În lipsa unui consens clar, lovirea sau distrugerea unui robot ar putea fi considerată, de unii, o formă de abuz. Dezbateri similare au apărut deja în jurul câinilor-roboți utilizați în anumite operațiuni. Aceste neclarități ar putea alimenta conflicte între public și forțele de ordine.
Roboți folosiți în scopuri infracționale
Raportul Europol avertizează că roboții nu vor fi doar victime ale violenței, ci și instrumente ale criminalității. Un exemplu îl reprezintă roboții de îngrijire, utilizați în spitale sau în locuințele persoanelor vârstnice și ale celor cu dizabilități. În cazul în care sunt compromiși, acești roboți ar putea fi folosiți pentru supraveghere ilegală, colectarea de date sensibile, manipularea utilizatorilor sau chiar racolarea copiilor.
De asemenea, vehiculele autonome și dronele pot deveni ținte ale atacurilor informatice. Conform raportului, acestea ar putea fi transformate în arme fizice sau folosite pentru a scurge informații confidențiale. Europol descrie inclusiv scenarii în care roiuri de drone sunt utilizate de teroriști pentru atacuri în zone urbane sau de grupări criminale pentru lupte teritoriale, folosind explozibili improvizați.
Autorii menționează posibilitatea ca drone provenite din zone de conflict, precum Ucraina, să fie reutilizate în scopuri ilegale. Alte utilizări includ monitorizarea activității poliției pentru a obține avantaje tactice.
Provocări pentru anchetele poliției
Raportul subliniază dificultățile pe care roboții le pot crea în activitatea de investigare. „Interogarea” unor sisteme autonome care au fost implicate în incidente va fi extrem de complicată. O problemă majoră va fi stabilirea responsabilității, mai ales în situațiile în care nu este clar dacă un comportament a fost intenționat sau rezultatul unei erori.
Autorii fac o paralelă cu cazurile actuale care implică accidente cu vehicule autonome, unde stabilirea vinovăției este adesea dificilă. În viitor, astfel de situații ar putea deveni mult mai frecvente.
Raportul imaginează și metode prin care poliția ar putea neutraliza roboții periculoși, inclusiv arme speciale pentru imobilizarea acestora sau plase destinate capturării dronelor. Totuși, se atrage atenția că amenințarea nu dispare odată ce roboții sunt confiscați. Odată ajunși în facilități ale poliției, aceștia ar putea înregistra date, fura informații, distruge probe sau chiar încerca să evadeze.
Europol: „Nu putem prezice viitorul”
Deși unele scenarii pot părea extreme, Europol consideră că ele sunt plauzibile. Un purtător de cuvânt al agenției a declarat pentru presa britanică că Europol „nu poate prezice viitorul”, dar încearcă să anticipeze situații realiste pentru a sprijini luarea unor decizii mai bine informate în prezent.
Raportul subliniază că semnele acestor evoluții sunt deja vizibile. Infractorii folosesc drone și vehicule autonome pentru trafic de droguri și contrabandă, iar închisorile sunt ținte frecvente ale acestor operațiuni. Documentul menționează și existența unei piețe online în creștere, unde piloți de drone își oferă serviciile grupărilor criminale.
Pentru a face față acestor riscuri, Europol recomandă investiții sporite în instruirea polițiștilor, acces la tehnologii moderne și o schimbare de paradigmă în aplicarea legii. Autorii vorbesc despre tranziția de la „poliția 2D” la „poliția 3D”, în contextul utilizării dronelor și al supravegherii aeriene.
Declarația conducerii Europol
Catherine De Bolle, directoarea executivă a Europol, afirmă în raport:
„Integrarea sistemelor fără pilot în activitatea infracțională este deja o realitate și trebuie să ne întrebăm cum ar putea criminalii și teroriștii să folosească dronele și roboții peste câțiva ani. Așa cum internetul și smartphone-urile au adus oportunități, dar și provocări, la fel se va întâmpla și cu această tehnologie. Raportul nostru explorează mediul operațional viitor pentru forțele de ordine din Europa și indică acțiunile necesare astăzi pentru a combate criminalitatea, respectând în același timp încrederea publicului și drepturile fundamentale.”
Rezerve din partea experților
Experții în robotică consultați de The Verge sunt mai prudenți în privința ritmului de adopție descris de Europol. Martim Brandão, lector în robotică și sisteme autonome la King’s College London, consideră plauzibile riscurile legate de supravegherea realizată prin roboți de uz casnic, având în vedere dependența acestora de internet. El amintește că incidente similare au avut deja loc.
În schimb, Brandão spune că nu este convins de alte scenarii, precum atacurile teroriste pe scară largă cu drone sau reacțiile violente ale populației împotriva automatizării, susținând că dovezile sunt limitate.
La rândul său, Giovanni Luca Masala, lector în informatică la University of Kent, afirmă că predicțiile pentru anul 2035 sunt dificile. Potrivit acestuia, adoptarea tehnologiei nu depinde doar de progresul tehnic, ci și de factori precum costurile, piața și capacitatea de producție în masă. Acești factori ar putea încetini răspândirea roboților la nivelul anticipat de Europol.
Totuși, Masala este de acord cu recomandările generale ale raportului. El subliniază că infractorii vor exploata orice tehnologie nouă și că este esențial ca poliția să investească în echipamente și instruire în domenii precum inteligența artificială, robotica și securitatea cibernetică.
O problemă nerezolvată: responsabilizarea poliției
În final, unii experți atrag atenția asupra unui aspect mai puțin abordat în raport: riscul ca forțele de ordine să exploateze ele însele vulnerabilitățile roboților. Martim Brandão consideră că documentul discută pe larg amenințările venite din partea infractorilor, dar nu analizează suficient potențialul abuzurilor comise de poliție.
În contextul cazurilor existente de supraveghere excesivă și practici discriminatorii, el susține că aceste riscuri ar trebui tratate cu aceeași seriozitate. În opinia sa, exploatarea vulnerabilităților roboților de către instituții ale statului ar putea deveni o problemă mai gravă decât utilizarea lor de către teroriști.
Raportul Europol oferă astfel o imagine amplă a provocărilor pe care tehnologia autonomă le-ar putea aduce în următorii ani, fără a trasa concluzii definitive, dar subliniind necesitatea unor decizii informate luate din timp.
