Un pas istoric pentru sănătatea globală a fost făcut recent. Țările lumii au convenit să împartă date științifice și resurse medicale în viitoarele pandemii. Dar lipsa Statelor Unite ridică semne de întrebare, relatează Nature.
După mai bine de trei ani de negocieri intense, comunitatea internațională a ajuns la un acord fără precedent: primul tratat global care stabilește reguli clare pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii. Acesta a fost finalizat la Geneva, la sediul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în zorii zilei de 16 aprilie. Un moment considerat istoric pentru sănătatea globală.
Ce aduce nou tratatul? În esență, el pune bazele unui sistem global de schimb de date științifice și agenți patogeni, în schimbul unui acces mai echitabil la vaccinuri, medicamente și teste în timpul crizelor sanitare.
Dar poate cel mai mare semn de exclamare vine din absența Statelor Unite, care s-au retras din proces încă din 2021, în ziua învestirii președintelui Donald Trump. Lipsa celei mai puternice industrii farmaceutice de pe planetă lasă un gol major, spun experții, dar arată totodată voința comunității globale de a merge înainte, chiar și fără cel mai influent jucător.
Cum funcționează noul tratat pandemic
Documentul stabilește un cadru general numit „acces la agenți patogeni și distribuirea beneficiilor”, prin care companiile farmaceutice vor putea accesa mostre biologice și secvențe genomice în schimbul angajamentului de a pune la dispoziția OMS cel puțin 20% din producția lor de vaccinuri, medicamente și teste în cazul unei pandemii.
Scopul este evitarea repetării scenariului COVID-19, când vaccinurile au ajuns în țările sărace mult mai târziu decât în cele bogate. Unele state au fost chiar acuzate că și-au „securizat” doze în detrimentul altora.
În plus, tratatul încurajează schimbul de tehnologie medicală între state, stimulând producția locală în țările cu venituri mici. Asta ar putea transforma regiuni precum Africa într-un actor mai autosuficient în gestionarea viitoarelor crize sanitare.
Știință pentru toți: acces liber la cercetare și inovație
Un alt punct esențial al tratatului este obligativitatea ca guvernele să impună condiții clare de acces echitabil la medicamentele dezvoltate din fonduri publice. Asta înseamnă că, în caz de pandemie, statele pot interveni pentru ca tratamentele salvatoare finanțate din bani publici să nu devină inaccesibile populației.
Mai mult, tratatul promovează publicarea datelor din studiile clinice și a protocoalelor de cercetare, astfel încât știința să poată avansa transparent și colaborativ — un pas important pentru comunitatea globală de cercetători.
Unde este SUA în acest tablou?
Absența Statelor Unite este poate cea mai controversată parte a poveștii. Potrivit experților în politici de sănătate, este imposibil de ignorat impactul negativ al retragerii celui mai mare producător de medicamente și vaccinuri. „Lipsa SUA lasă un gol uriaș, nu putem îndulci realitatea”, spune Lawrence Gostin, profesor la Universitatea Georgetown.
Totuși, el consideră că comportamentul „distructiv” al SUA sub președinția Trump a fost un factor decisiv pentru apariția tratatului: „Aceasta este reacția lumii la Trump, o demonstrație că multilateralismul, solidaritatea globală și statul de drept sunt încă importante”.
Înainte ca SUA să se retragă, oamenii de știință americani „au adus o expertiză enormă în negocieri. Dar avem în continuare experți din toate colțurile lumii care pot lucra pentru a ne atinge obiectivele. În acest climat politic sumbru, asta ne dă speranță”, spune Matsoso.
Ce urmează?
Tratatul va fi prezentat oficial la Adunarea Mondială a Sănătății din luna mai. Pentru a deveni obligatoriu, el trebuie ratificat de statele membre, un proces birocratic care ar putea dura luni sau chiar ani.
Tratatul privind pandemiile va fi mai slab fără sprijinul Statelor Unite, având în vedere rolul său dominant în producerea de medicamente, vaccinuri și diagnostic, avertizează Gostin. „Nu putem îndulci realitatea. Absența SUA lasă un gol uriaș.”
