Viitorul proiectelor de apărare „emblematice” propuse de Uniunea Europeană, printre care și un sistem anti-dronă cunoscut inițial sub denumirea de „zidul de drone”, este incert, după ce liderii UE par reticenți în a le aproba formal la summitul de săptămâna viitoare de la Bruxelles, informează Reuters.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Disputa reflectă tensiunile dintre Comisia Europeană, care a inițiat aceste proiecte, și unele guverne naționale, care consideră că marile programe de apărare țin în primul rând de competența lor și a alianței NATO, și nu de instituția executivă europeană. Țări cu industrii de apărare puternice, precum Germania, Franța și Italia, au transmis că preferă dezvoltarea capabilităților militare prin coaliții între state, în loc să participe la proiecte propuse de Comisie. În același timp, statele din nordul și estul Europei încearcă să susțină proiectele printr-o reuniune a liderilor din flancul estic, programată la Helsinki, cu două zile înainte de summitul de la Bruxelles.
Proiecte menite să pregătească Europa în domeniul apărării până în 2030
Comisia Europeană a propus în octombrie patru proiecte importante, ca parte a unei foi de parcurs menite să pregătească Europa în domeniul apărării până în 2030, inițiativa fiind motivată de îngrijorările legate de Rusia după invazia din Ucraina din 2022 și de incertitudinile privind angajamentele SUA în securitatea europeană. Proiectele includ Inițiativa Europeană de Apărare Anti-Dronă („zidul de drone”), Eastern Flank Watch pentru întărirea granițelor estice ale UE, European Air Shield și European Space Shield.
Potrivit documentelor preliminare pentru summit, aprobarea acestor proiecte de către liderii UE nu figurează pe agendă, deoarece ar necesita acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre, ceea ce pare puțin probabil. Astfel, proiectele rămân într-o zonă ambiguă, nici aprobate, nici respinse. „Cuvântul ‘emblematice’ nu apare în concluzii deoarece unele state membre sunt împotriva ideii”, a declarat un oficial UE sub protecția anonimatului. „Totuși, altele doresc să meargă înainte cu ele”.
Statele membre dezvoltă coaliții proprii pentru a acoperi golurile din capabilitățile de apărare
Propunerea „zidului de drone” a atras atenția publică și politică după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în Polonia în septembrie și după alte incidente similare în România, Danemarca și Germania. Comisia Europeană a explicat că proiectul ar urma să includă o rețea de senzori, sisteme de bruiaj și arme pentru neutralizarea dronelor.
În paralel, statele membre dezvoltă coaliții proprii pentru a acoperi golurile din capabilitățile de apărare, independent de inițiativa Comisiei. Oficialii UE au precizat că lucrările efective vor fi realizate de statele membre, iar finanțarea europeană pentru proiecte ar putea fi alocată atât proiectelor emblematice, cât și altor inițiative propuse de coaliții de țări.
Inițial, proiectul „zidului de drone” a întâmpinat rezistență din partea statelor din sudul și vestul Europei, care considerau că inițiativa se concentrează prea mult pe Europa de Est. Comisia a revizuit planul într-o rețea pan-europeană, însă scepticismul unor guverne persistă. Investiția în aceste proiecte rămâne o miză strategică majoră pentru UE, în contextul tensiunilor cu Rusia și al nevoii de consolidare a capabilităților de apărare la nivel continental.
