Mii de autori, printre care laureatul Nobel Kazuo Ishiguro, Philippa Gregory și Richard Osman, au lansat o carte „goală” ca formă de protest împotriva companiilor de inteligență artificială (AI) care le utilizează operele fără permisiune, relatează marți The Guardian, preluat de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cartea, intitulată „Don’t Steal This Book” („Nu furați această carte”), are un conținut simbolic: o listă cu numele celor aproximativ 10.000 de scriitori care au contribuit la proiect. Exemplarele au fost distribuite marți participanților la Târgul de Carte de la Londra, la doar o săptămână înainte ca Guvernul britanic să publice o evaluare a impactului economic al modificărilor propuse la legea drepturilor de autor.
Până la 18 martie, miniștrii britanici trebuie să prezinte o evaluare a impactului economic al acestor modificări, precum și o actualizare a progreselor înregistrate după consultarea publică privind revizuirea legislației. Măsurile sunt luate pe fondul nemulțumirii tot mai mari a creatorilor de conținut față de modul în care operele lor sunt utilizate de companiile de AI.
„AI se bazează pe opere furate”
Organizatorul campaniei „Don’t Steal This Book”, compozitorul și activistul pentru protecția drepturilor de autor Ed Newton-Rex, a declarat că industria AI se bazează pe opere preluate fără permisiune sau plată.
„Aceasta nu este o infracțiune fără victime. AI generativă concurează cu persoanele ale căror opere sunt folosite pentru antrenarea sa, privându-le de mijloacele de subzistență. Guvernul trebuie să protejeze creatorii din Regatul Unit și să refuze legalizarea furtului de opere creative de către companiile de AI”, a precizat Newton-Rex.
Printre autorii care și-au adus contribuția la această carte se numără Mick Herron, cunoscut pentru seria „Slow Horses”, scriitoarea Marian Keyes, istoricul David Olusoga și Malorie Blackman, autoarea seriei „Noughts and Crosses”. „Nu este deloc nerezonabil să ne așteptăm ca firmele de AI să plătească pentru utilizarea cărților autorilor”, a declarat Blackman. Pe coperta cărții se poate citi și mesajul clar: „Guvernul britanic nu trebuie să legalizeze furtul de cărți în beneficiul companiilor de AI”.
Inițiative pentru licențierea AI
La Târgul de Carte de la Londra, editurile vor lansa și o inițiativă de acordare a licențelor pentru AI. Publishers’ Licensing Services, un organism nonprofit din industrie, dezvoltă un sistem de licențiere colectivă și a invitat companiile din sector să adere, în speranța că va oferi acces legal la lucrările publicate.
AI necesită cantități uriașe de date, inclusiv opere protejate prin drepturi de autor preluate de pe internet, pentru a dezvolta instrumente precum chatboturi și generatoare de imagini. Această practică a generat îngrijorare în rândul creatorilor de conținut din întreaga lume, ducând la procese judiciare pe ambele maluri ale Atlanticului.
Anul trecut, compania AI Anthropic, dezvoltatorul chatbotului Claude, a acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari pentru a soluționa un proces colectiv intentat de autori care susțineau că startup-ul a utilizat copii piratate ale operelor lor pentru a-și antrena produsul principal.
Protestele artiștilor britanici
Artizanii britanici s-au arătat profund indignați de propunerea guvernamentală principală, care permite firmelor de AI să utilizeze opere protejate de drepturi de autor fără permisiunea proprietarului — cu excepția cazului în care acesta refuză explicit. Printre cei care s-au exprimat împotriva relaxării legislației se numără și cântărețul Elton John, care i-a numit pe cei din Guvern „niște ratați absoluți”.
Pe lângă propunerea principală, miniștrii au avansat și trei opțiuni alternative: menținerea regimului actual, obligarea companiilor AI să solicite licențe pentru utilizarea operelor protejate sau permiterea utilizării operelor fără posibilitatea de refuz din partea creatorilor. De asemenea, guvernul nu a exclus renunțarea la drepturile de autor pentru utilizarea materialelor în scopuri de cercetare comercială, ceea ce, în opinia profesioniștilor din domeniu, ar putea fi exploatat pentru preluarea neautorizată a operelor.
Un purtător de cuvânt al Guvernului a declarat pentru The Guardian: „Guvernul dorește un regim de drepturi de autor care să valorizeze și să protejeze creativitatea umană, să fie demn de încredere și să stimuleze inovarea. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu sectorul creativ și ne vom respecta angajamentul de a informa Parlamentul până la 18 martie”.
